Despre poluare și tipuri de poluanți

publicat de Florin Mitrea
142 vizualizări
Poluarea industrială (ilustrație)

Poluarea este procesul prin care pământul, apa, aerul sau alte părți ale mediului sunt murdărite și devin nesigure sau neadecvate pentru utilizare. Acest lucru se poate face prin introducerea unui contaminant într-un mediu natural, dar contaminantul nu trebuie neapărat să fie tangibil. Lucruri la fel de simple precum lumina, sunetul și temperatura pot fi considerate poluanți atunci când sunt introduse artificial într-un mediu.

Poluarea cu substanțe toxice afectează peste 200 de milioane de oameni din întreaga lume, potrivit Pure Earth, o organizație non-profit de mediu. În unele dintre cele mai poluate locuri din lume, bebelușii se nasc cu defecte congenitale, copiii pierd 30 până la 40 de puncte IQ, iar speranța de viață poate fi de până la 45 de ani din cauza cancerului și a altor boli.

Poluarea solului

Solul poate fi poluat cu gunoiul menajer și cu deșeurile industriale. În 2014, americanii au produs aproximativ 258 de milioane de tone de deșeuri solide, potrivit Agenției pentru Protecția Mediului din S.U.A. Puțin peste jumătate dintre aceste deșeuri – 136 de milioane de tone – au fost adunate în gropi de gunoi. Doar aproximativ 34% au fost reciclate sau compostate.

Materialul organic a reprezentat componenta majoritară a gunoiului generat. Hârtia și cartonul au reprezentat mai mult de 26%; alimentele aruncate au reprezentat 15%, iar materialul vegetal de la întreținerea spațiilor verzi a fost de 13%. Materialele plastice au reprezentat aproximativ 13% din deșeurile solide, în timp ce cauciucul, pielea și textilele au reprezentat 9,5%, iar metalele 9%. Lemnul a contribuit la 6,2% din gunoi; sticla a fost de 4,4%, iar alte materiale diverse reprezentau circa 3%.

Deșeurile din activitatea comercială sau industrială reprezintă o parte semnificativă a deșeurilor solide. Potrivit Universității din Utah, industria folosește circa 1.800 de tone de materiale pentru a oferi unei familii americane medii produsele necesare timp de un an. O mare parte din acestea sunt clasificate ca nepericuloase, cum ar fi materialele de construcție (lemn, beton, cărămizi, sticlă etc.) și deșeuri medicale (bandaje, mănuși chirurgicale, instrumente chirurgicale, ace aruncate etc.). 

Deșeurile periculoase sunt orice deșeu lichid, solid sau nămol care prezintă proprietăți periculoase sau potențial dăunătoare pentru sănătatea umană sau pentru mediu. Industria generează deșeuri periculoase din minerit, rafinarea petrolului, producția de pesticide și alte produse chimice. Gospodăriile generează și ele deșeuri periculoase, inclusiv vopsele și solvenți, ulei de motor, lămpi fluorescente, cutii de aerosoli și muniție.

Poluarea apei

Poluarea apei are loc atunci când substanțe chimice sau substanțe străine periculoase sunt introduse în apă, inclusiv substanțe chimice toxice, ape uzate, pesticide și îngrășăminte din scurgerile agricole sau metale precum plumbul sau mercurul. Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului din S.U.A., 44% dintre cursurile de apă evaluate, 64% din lacuri și 30% din zonele de golf și estuar nu sunt suficient de curate pentru pescuit și înot. De asemenea, cei mai des întâlniți contaminanți din Statele Unite sunt bacteriile, mercurul, fosforul și azotul. Acestea provin din cele mai comune surse de contaminare, care includ scurgerile agricole, depunerile din aer, devierea apelor și regularizarea pâraielor.

Poluarea apei nu este o problemă doar pentru Statele Unite. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, 783 de milioane de oameni nu au acces la apă curată și aproximativ 2,5 miliarde nu au acces la o canalizare adecvată. O salubritate adecvată ajută la împiedicarea apei uzate și a altor contaminanți să ajungă în sistemele de alimentare cu apă.

Potrivit National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) din S.U.A., 80% din poluarea mediului marin provine de pe uscat din surse precum scurgerile. Poluarea apei poate afecta grav viața marină. De exemplu, apele uzate determină înmulțirea agenților patogeni, în timp ce compușii organici și anorganici din apă pot modifica compoziția prețioasei resurse. Nivelurile scăzute de oxigen dizolvat în apă sunt, de asemenea, considerate un poluant. Dizolvarea este cauzată de descompunerea materialelor organice, cum ar fi apele uzate introduse în apă.

Încălzirea apei poate fi, de asemenea, dăunătoare. Încălzirea artificială a apei se numește poluare termică. Se poate întâmpla atunci când o fabrică sau o centrală electrică ce folosește apă pentru a-și răci operațiunile ajunge să deverseze apă caldă. Acest lucru face ca apa să rețină mai puțin oxigen, ceea ce poate ucide peștii și animalele sălbatice. Schimbarea bruscă a temperaturii în corpul de apă poate ucide și peștii. Potrivit Universității din Georgia, se estimează că aproximativ jumătate din apa extrasă din sistemele de apă din Statele Unite în fiecare an este folosită pentru răcirea centralelor electrice.

Poluarea cu nutrimente, numită și eutrofizare, este un alt tip de poluare a apei. Ea are loc atunci când nutrimentele, cum este azotul, sunt adăugate în corpurile de apă. Nutrimentul funcționează ca îngrășământul și face ca algele să se dezvolte în ritmuri excesive. Algele blochează lumina să ajungă la alte plante. Plantele mor și descompunerea lor duce la mai puțin oxigen în apă. Mai puțin oxigen în apă ucide animalele acvatice.

Poluarea aerului

Aerul pe care îl respirăm are o compoziție chimică foarte constantă; 99% din acesta este alcătuit din azot, oxigen, vapori de apă și gaze inerte. Poluarea aerului apare atunci când lucruri care nu există în mod normal sunt adăugate în aer. Un tip comun de poluare a aerului are loc atunci când activitatea umană eliberează în aer particule din arderea combustibililor fosili. Această poluare arată ca funinginea, care conține milioane de particule minuscule, plutind în aer.

Un alt tip comun de poluare a aerului sunt gazele periculoase, cum ar fi dioxidul de sulf, oxizii de azot, monoxidul de carbon și vaporii chimici. Acestea pot lua parte la reacții chimice ulterioare odată ce ajung în atmosferă, creând ploi acide și smog. Alte surse de poluare a aerului pot proveni din interiorul clădirilor, cum ar fi fumul pasiv.

În cele din urmă, poluarea aerului poate lua forma gazelor cu efect de seră, precum dioxidul de carbon sau dioxidul de sulf, care încălzesc planeta prin efectul de seră. Efectul de seră apare atunci când gazele absorb radiația infraroșie care este eliberată de Pământ, împiedicând disiparea căldurii în spațiu. Acesta este un proces natural care menține atmosfera noastră caldă. Totuși, dacă sunt introduse prea multe gaze, în atmosferă române mai multă căldură și acest lucru poate determina încălzirea artificială a planetei.

Poluarea aerului ucide peste două milioane de oameni în fiecare an, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Environmental Research Letters. Efectele poluării aerului asupra sănătății umane pot varia foarte mult în funcție de poluant. Dacă poluantul este foarte toxic, efectele asupra sănătății pot fi larg răspândite și severe. De exemplu, eliberarea gazului izocianat de metil de la fabrica Union Carbide din Bhopal, în 1984, a ucis peste 2.000 de oameni, iar peste 200.000 au suferit probleme respiratorii. Un iritant (de exemplu, particule mai mici de 10 micrometri) poate provoca boli respiratorii, boli cardiovasculare și înmulțirea cazurilor de astm.

Poluarea fonică

Chiar dacă oamenii nu pot vedea sau mirosi poluarea fonică, aceasta afectează în continuare mediul. Poluarea fonică are loc atunci când sunetul provenit de la avioane, industrie sau alte surse atinge niveluri dăunătoare. Cercetările au arătat că există legături directe între zgomot și sănătate, inclusiv bolile legate de stres, hipertensiunea arterială, interferența vorbirii, pierderea auzului. De exemplu, un studiu realizat de grupul de lucru OMS Noise Environmental Burden on Disease a constatat că poluarea fonică poate contribui la sute de mii de decese pe an prin creșterea ratelor bolilor coronariene.

S-a demonstrat că poluarea fonică subacvatică provenită de la nave deranjează sistemele de navigație ale balenelor și ucide alte specii care depind de lumea subacvatică naturală. De asemenea, zgomotul face ca speciile sălbatice să comunice mai greu, ceea ce le poate scurta viața.

Poluarea luminoasă

Majoritatea oamenilor nu își pot imagina traiul fără confortul modern al luminii electrice. Însă, pentru lumea naturală, luminile au schimbat modul în care funcționează zilele și nopțile.

Aprinderea atâtor lumini poate să nu fie necesară. Studiile publicate în International Journal of Science and Research estimează că suprailuminarea risipește aproximativ 2 milioane de barili de petrol pe zi, iar iluminatul este responsabil pentru un sfert din totalul consumului de energie la nivel mondial.

Știați că?

  • Americanii generează 30 de miliarde de pahare de plastic, 220 de milioane de anvelope și 1,8 miliarde de scutece de unică folosință în fiecare an;

  • Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului ambiental contribuie la 6,7% din totalul deceselor la nivel mondial;

  • Poluarea din China poate schimba tiparele vremii din Statele Unite. Este nevoie de doar cinci zile pentru ca vânturile și curenții de aer să transporte o poluare puternică a aerului din China către Statele Unite, unde aceasta împiedică norii să producă ploaie și zăpadă;
  • Aproximativ 7 milioane de decese premature anuale sunt legate de poluarea aerului, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Adică unul din opt decese la nivel mondial.

Sursa: Live Science

Din aceeași categorie

© 2022-2024  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii