Asteroizii, rămășițe de la formarea sistemului nostru solar

publicat de Florin Mitrea
144 vizualizări
Asteroizi

Asteroizii, numiți uneori planete minore, sunt rămășițe stâncoase de la formarea sistemului nostru solar, cu aproximativ 4,6 miliarde de ani în urmă.

Numărul actual de asteroizi cunoscuți este de 1.113.527.

Majoritatea acestor rămășițe spațiale preistorice pot fi găsite orbitând în jurul soarelui nostru, între planetele Marte și Jupiter, în centura de asteroizi. Dimensiunile asteroizilor variază de la cea a asteroidului Vesta – cel mai mare asteroid, cu un diametru de aproximativ 530 de kilometri – până la corpuri care au mai puțin de 10 metri. Masa totală a tuturor asteroizilor luați la un loc este mai mică decât cea a Lunii.

Cea mai mare parte a asteroizilor au formă neregulată, deși câțiva sunt aproape sferici, și sunt adesea plini de cratere. Pe măsură ce se învârt în jurul Soarelui pe orbite eliptice, asteroizii se rotesc și în jurul axei proprii, uneori destul de neregulat. Se știe că peste 150 de asteroizi au o mică lună însoțitoare (unii au două luni). Există, de asemenea, asteroizi binari (dubli), în care două corpuri stâncoase de dimensiuni aproximativ egale orbitează unul în jurul celuilalt, precum și sisteme triple de asteroizi.

Compoziția asteroizilor

Din punct de vedere al compoziției, există trei clase de asteroizi: C, S și M.

  • Asterozii din clasa C (condrit) sunt cei mai des întâlniți. Probabil că ei sunt formați din argilă și silicați și au un aspect închis la culoare. Acești asterozi sunt printre cele mai vechi obiecte din sistemul nostru solar.
  • Asterozii din clasa S (”stony” – pietros) sunt alcătuiți din silicați și nichel-fier.
  • Asteroizii din clasa M sunt metalici (nichel-fier). Diferențele din compoziția asteroizilor sunt legate de cât de departe de Soare s-au format. Unii au trecut prin temperaturi ridicate după ce s-au format și s-au topit parțial, cu fierul scufundându-se în centru și împingând lava bazaltică (vulcanică) la suprafață.

Orbitele asteroizilor pot fi modificate de gravitația masivă a lui Jupiter – și de întâlniri ocazionale cu Marte sau alte obiecte. Aceste întâlniri pot scoate asteroizii din centura principală și îi pot arunca în spațiu în toate direcțiile, pe orbitele celorlalte planete. În trecut, asteroizii rătăciți și fragmentele de asteroizi s-au izbit de Pământ și de celelalte planete, jucând un rol major în modificarea istoriei geologice a planetelor și în evoluția vieții pe Pământ.

Oamenii de știință monitorizează continuu asteroizii ale căror traiectorii intersectează orbita Pământului și asteroizii din apropierea Pământului care se apropie la mai puțin de 45 de milioane de kilometri față de planeta noastră și pot reprezenta un pericol de impact. Radarul este un instrument valoros în detectarea și monitorizarea potențialelor pericole de impact. Oamenii de știință pot afla multe despre orbita, rotația, dimensiunea, forma și concentrația în metale a unui asteroid.

Clasificarea asteroizilor

Centura de asteroizi. Majoritatea asteroizilor cunoscuți orbitează în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, în general cu orbite nu foarte alungite. Se estimează că centura conține între 1,1 și 1,9 milioane de asteroizi mai mari de 1 kilometru în diametru și milioane de asteroizi mai mici. La începutul istoriei sistemului solar, gravitația planetei Jupiter a pus capăt formării corpurilor planetare în această regiune și a făcut ca obiectele mici să se ciocnească unele cu altele, fragmentându-le în asteroizii pe care îi observăm astăzi.

Asteroizi troieni. Acești asteroizi împart o orbită cu o planetă mai mare, dar nu se ciocnesc de ea, deoarece se adună în jurul a două locuri speciale de pe orbită (numite puncte Lagrange L4 și L5). Acolo, atracția gravitațională a Soarelui și a planetei se anulează astfel încât asteroizii nu sunt aruncați de pe orbită. Troienii de pe orbita lui Jupiter formează cea mai importantă populație de asteroizi troieni. Se crede că aceștia sunt la fel de numeroși ca asteroizii din centura de asteroizi. Există troieni și pe orbitele lui Marte și Neptun, iar în 2011 NASA a anunțat descoperirea unui asteroid troian lângă Pământ.

Asteroizi din apropierea Pământului. Aceste obiecte au orbite care trec aproape de cea a Pământului.

Cum sunt numiți asteroizii?

Uniunea Astronomică Internațională nu este foarte strictă atunci când vine vorba despre denumirea asteroizilor. Ca rezultat, acolo, orbitând în jurul Soarelui, avem o piatră spațială uriașă numită  Mr. Spock – numele unei pisici numite după personajul faimosului film Star Trek. Există, de asemenea, un asteroid numit după regretatul muzician rock Frank Zappa, dar și șapte asteroizi numiți după echipajul navetei spațiale Columbia, ucis în anul 2003.

De asemenea, asteroizilor le este atribuit un număr, ca de exemplu (99942) Apophis.

Sursa: NASA

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii