Planeta Marte nu este un loc pentru cei cu inima slabă. Este o lume uscată, stâncoasă și usturător de rece. A patra planetă de la Soare, Marte este unul dintre cei doi vecini ai noștri (celălalt fiind Venus). Marte este foarte ușor de observat pe cerul nopții – arată ca un punct roșu și strălucitor de lumină.
Deși este inospitalieră pentru oameni, exploratorii robotici – precum roverul Perseverance al NASA – servesc drept pionieri pentru eventuala sosire a omului pe Marte.
Potențialul de existență a vieții
Oamenii de știință nu se așteaptă să găsească organisme vii pe Marte. În schimb, ei caută indicii ale existenței vieții în trecut, când Marte era o lume mai caldă și acoperită cu apă.
Mărime și distanță
Având o rază de 3.390 km, Marte are aproximativ jumătate din mărimea Pământului. Dacă Pământul ar fi de mărimea unei monede, atunci Marte ar fi de dimensiunile unei zmeure.
Marte se află la o distanță medie față de Soare de 228 de milioane de kilometri, ceea ce reprezintă 1,5 unități astronomice. O unitate astronomică (UA) reprezintă distanța de la Soare la Pământ. De la această distanță, lumina solară are nevoie de 13 minute pentru a călători de la Soare la Marte.
Orbită și rotație
Pe măsură ce Marte orbitează în jurul Soarelui, planeta efectuează o rotație completă în jurul axei proprii în 24,6 ore, ceea ce este foarte aproape de o zi terestră (23,9 ore). Zilele marțiene se numesc sol – prescurtare de la ”zi solară”. Un an pe Marte are 669,6 sol, adică 687 de zile terestre.
Axa de rotație a lui Marte este înclinată cu 25 de grade raportat la planul orbitei sale în jurul Soarelui. Aceasta reprezintă o altă similitudine cu Pământul, care are o înclinație a axei de 23,4 de grade. La fel ca Pământul, Marte are sezoane distincte, însă acestea durează mai mult decât cele de pe Pământ, deoarece Marte are nevoie de mai mult timp pentru a efectua o rotație completă în jurul Soarelui. În timp ce sezoanele de pe planeta noastră sunt egal distribuite, având câte trei luni fiecare, cele de pe Marte au lungimi diferite, datorită orbitei eliptice a planetei.
Primăvara din emisfera nordică este cel mai lung sezon de pe Marte, întinzându-se pe 194 de zile marțiene, iar toamna din emisfera nordică este cel mai scurt – 142 de zile marțiene. Iarna din nord și vara din sud durează 154 de zile, iar vara din nord și iarna din sud durează 178 de zile.
Sateliții naturali ai lui Marte
Marte are două luni de dimensiuni mici, Phobos și Deimos, care este posibil să fi fost asteroizi la origine. Ei au forma unui cartof deoarece nu au suficientă masă pentru ca gravitația s-ai facă sferici.
Lunile și-au luat numele de la cei doi cai care trăgeau la carul zeului grec al războiului, Ares.
Phobos, luna cea mai apropiată de Marte, este cel mai mare dintre cei doi sateliți și are o suprafața presărată cu cratere. Satelitul se apropie încet de planetă și se va prăbuși pe aceasta sau se va dezintegra în aproximativ 50 de milioane de ani.
Deimos are aproximativ jumătate din mărimea lui Phobos și orbitează la o distanță de două ori și jumătate mai mare față de Marte. Suprafața sa apare mai netedă decât cea a lui Phobos, deoarece este acoperită cu pulberi care adesea acoperă craterele.
Inelele planetei Marte
Marte nu prezintă inele. Totuși, în 50 de milioane de ani, atunci când Phobos se va prăbuși pe Marte sau se va dezintegra, ar putea crea un inel de praf în jurul planetei roșii.
Formarea lui Marte
Atunci când sistemul nostru solar a luat naștere în urmă cu 4,5 miliarde de ani, Marte s-a format când gravitația a atras gazele și praful cosmic înspre noua planeta. Marte este de aproximativ jumătate din mărimea Pământului și, la fel ca acesta, prezintă un nucleu central, o manta minerală și o scoarță solidă.
Structura planetei Marte
În centrul planetei Marte se găsește un nucleu dens, cu o rază între 1500 și 2100 de kilometri. Nucleul este format din fier, nichel și sulf.
În jurul nucleului se află o manta minerală, cu o grosime între 1240 și 1880 km, deasupra căreia se află o scoarță formată din fier, magneziu, aluminiu, calciu și potasiu. Scoarța are o grosime de 10-50 km.
Suprafața lui Marte
Planeta roșie are, de fapt, mai multe culori. La suprafața sa vedem culori precum maroul, auriul și cafeniul. Marte apare de culoare roșcată datorită oxidării (”ruginirii”) fierului din roci, regolitului (”solul” marțian) și prafului de pe Marte. Acest praf este ridicat în atmosferă și face ca planeta să pară roșie atunci când este observată de la distanță.
În mod interesant, chiar dacă Marte are jumătate din diametrul Pământului, suprafața sa este aproape cât cea a uscatului de pe planeta noastră. Vulcanii, craterele de impact, mișcările tectonice și condițiile atmosferice, cum ar fi furtunile de praf, au modelat peisajul de pe Marte în decursul anilor, creând unele dintre cele mai interesate trăsături topografice din sistemul nostru solar.
Sistemul de canioane numit Valles Marineris este suficient de lung pentru a se întinde între California și New York – peste 4.800 km. Acest canion marțian are o lățime de până la 320 km și o adâncime de până la 7 km, fiind de aproape zece ori mai mare decât Marele Canion din Statele Unite ale Americii.
Valles Marineris de pe Marte (creație digitală). | Foto: KEVIN GILL / WIKIMEDIA COMMONS (CC BY-SA 2.0)
Pe Marte se găsește cel mai mare vulcan din sistemul nostru solar, Olympus Mons. Acesta este de trei ori mai înalt decât Muntele Everest și are o bază cât suprafața statului New Mexico din S.U.A.
Planeta Marte pare să fi avunt un trecut umed, cu rețele străvechi de văi ale râurilor, delte și albii ale lacurilor, precum și roci și minerale la suprafață, care s-ar fi putut forma numai în apa lichidă. Unele forme de relief sugerează că Marte a suferit inundații uriașe în urmă cu 3,5 miliarde de ani.
Astăzi există apă pe Marte, însă atmosfera marțiană este prea subțire pentru ca apa în stare lichidă să existe la suprafață pentru mult timp. În prezent, apa de pe Marte se găsește doar sub formă de gheață sub suprafața din regiunile polare, precum și sub formă de apă sărată, care curge sezonier pe unele dealuri și pereți ai craterelor.
Atmosfera planetei Marte
Marte are o atmosferă subțire, formată predominant din dioxid de carbon, azot și argon. Pentru privirile noastre, cerul ar părea încețoșat și roșu datorită prafului din atmosferă, nu albastru, așa cum se observă cerul planetei noastre. Atmosfera rarefiată a lui Marte nu oferă o protecție prea mare împotriva unor obiecte cosmice, cum sunt meteoriții, asteroizii și cometele.
Temperatura de pe Marte poate atinge un vârf de 20 de grade Celsius și un minim de -153 de grade Celsius. Deoarece atmosfera este atât de subțire, căldura de la Soare scapă cu ușurință de pe planetă.
Ocazional, vânturile de pe Marte sunt suficient de puternice pentru a forma furtuni praf care acoperă o mare parte a planetei. După astfel de furtuni, pot trece luni de zile până când praful se așează la suprafață.
Magnetosfera lui Marte
Marte nu prezintă un câmp magnetic la nivel planetar, însă unele regiuni ale scoarței marțiene din emisfera sudică sunt puternic magnetizate, indicând urme ale unui câmp magnetic din urmă cu patru miliarde de ani.
Sursa: NASA.