Neptun, planeta întunecată și rece

publicat de Florin Mitrea
20 vizualizări
Planeta Neptun

Întunecată, rece și străbătută de vânturi supersonice, planeta Neptun este a opta și cea mai îndepărtată planetă din sistemul nostru solar. De peste 30 de ori mai departe de Soare decât Pământul, Neptun este singura planetă din Sistemul Solar care nu este vizibilă cu ochiul liber.

Neptun este atât de departe de Soare, încât amiaza de pe marea planetă albastră ni s-ar părea doar un amurg. Lumina care învăluie planeta noastră este de 900 de ori mai strălucitoare decât lumina soarelui pe Neptun.

Potențialul de existență a vieții

Mediul de pe Neptun nu este propice pentru susținerea vieții așa cum o știm noi. Temperaturile, presiunile și materialele care caracterizează planeta sun prea extreme și volatile pentru ca organismele vii să se adapteze.

Mărime și distanță

Având o rază de 25.622 km, Neptun este de aproximativ patru ori mai mare decât Pământul. Dacă planeta noastră ar avea dimensiunea unei monede, atunci Neptun ar avea dimensiunea unei mingi de baseball.

Planeta Neptun este situată la 4,5 miliarde de kilometri față de Soare, ceea ce reprezintă 30 de unități astronomice. O unitate astronomică (AU) reprezintă distanță de la Soare la Pământ. De la această distanță, lumina are nevoie de patru ore pentru a călători de la Soare la Neptun.

Orbită și rotație

O zi pe Neptun durează aproximativ 16 ore terestre (timpul de care are nevoie Neptun pentru a efectua o rotație completă în jurul axei sale). Planeta efectuează o rotație completă în jurul Soarelui în aproximativ 165 de ani tereștri (60.190 de zile terestre).

Uneori, Neptun este mai departe de Soare chiar și decât planeta pitică Pluto. Orbita excentrică, de formă ovală, a lui Pluto aduce orbita planetei în interiorul orbitei lui Neptun timp de 20 de ani la fiecare 248 de ani pământeni. Această situație, în care Pluto este mai aproape de Soare decât Neptun, s-a întâmplat în intervalul 1979-1999. Totuși, Pluto nu s-ar putea prăbuși niciodată pe Neptun, deoarece la fiecare trei orbite efectuate în jurul Soarelui de către Neptun, Pluto efectuează doar două. Acest fapt previne apropierea celor două planete.

Axa de rotație a planetei Neptun este înclinată cu 28 de grade în raport cu planul orbitei sale în jurul Soarelui; această înclinare este comparabilă cu cea a lui Marte și a Pământului. Drept urmare, pe Neptun extisă sezoane la fel ca pe planeta noastră, dar, deoarece anul de pe Neptun este atât de lung, un sezon de aici durează 40 de ani.

Sateliții naturali ai lui Neptun

Neptun are 14 sateliți naturali (luni) cunoscuți. Triton, cea mai mare lună a lui Neptun, a fost descoperit pe 10 octombrie 1846 de către William Lassell, cu doar 17 zile înainte ca Johann Gottfried Galle să descopere planeta. Deoarece planeta Neptun a fost numită după zeul roman al mărilor, sateliții săi sunt numiți după diferite alte zeități și nimfe din mitologia greacă.

Triton este singurul satelit mare din Sistemul Solar care orbitează în jurul planetei sale în direcție opusă sensului de rotație a planetei în jurul axei sale (orbită retrogradă), ceea ce sugerează că satelitul ar fi putut fi cândva un obiect independent pe care Neptun l-a capturat ulterior.

Triton este o lume extrem de rece, cu temperaturi ale suprafeței de -235 de grade Celsius. Cu toate acestea, sonda Voyager 2 a observat gheizere care aruncă materie înghețată până la 8 km deasupra suprafeței. Atmosfera subțire a lui Triton, descoperită tot de Voyager, a fost detectată și de pe Pământ și se află în proces de încălzire, însă oamenii de știință nu știu care este cauza.

Inelele lui Neptun

Neptun are cel puțin cinci inele principale și patru arce proeminente. Începând din apropierea planetei și îndreptându-ne înspre exterior, inelele principale se numesc Galle, Leverrier, Lassell, Arago și Adams. Se crede că inelele sunt relativ tinere și au o durată de viață scurtă.

Sistemul de inele al lui Neptun prezintă, de asemenea, aglomerări stranii de praf numite arce. Patru dintre acestea, numite Liberté (Libertate), Egalité (Egalitate), Fraternité (Fraternitate) și Curaj, se află în inelul cel mai îndepărtat, Adams. Arcele sunt stranii deoarece legile mișcări prezic să ele ar trebuie să se extindă în mod uniform. Oamenii de știință cred că efectele gravitaționale ale lunii Galatea stabilizează aceste inele în forma lor actuală.

Formarea planetei Neptun

Neptun s-a format odată cu celelalte corpuri din sistemul nostru solar, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, atunci când gravitația a atras gazele și praful înspre viitoarea planetă de gheață. La fel ca vecina sa Uranus, probabil că Neptun s-a format mai aproape de Soare și s-a deplasat la exteriorul Sistemului Solar în urmă cu 4 miliarde de ani.

Structura lui Neptun

Planeta Neptun este unul dintre cei doi giganți de gheață din sistemul nostru solar (celălalt fiind Uranus). Cea mai mare parte a mase planetei (80% sau mai mult) este alcătuită dintr-un fluid dens și fierbinte de materiale ”înghețate” – apă, metan și amoniac -, deasupra unui nucleu mic și stâncos. Dintre planetele gigantice, Neptun este cea mai densă.

Oamenii de știință cred că ar putea exista un ocean de apă superfierbinte sub norii reci ai lui Neptun. Apa nu se evaporă deoarece este ținută în interior de presiunile incredibil de mari.

Suprafața planetei Neptun

Neptun nu prezintă o suprafață solidă. Atmosfera sa (formată predominant din hidrogen, heliu și metan) se extinde la adâncimi mari, contopindu-se gradual cu apa și alte materii înghețate situate deasupra nucleului solid, cu o masă asemănătoare Pământului.

Atmosfera lui Neptun

Atmosfera planetei Neptun este formată din hidrogen și heliu, la care se adaugă ceva metan. Uranus, vecina lui Neptun, are o culoare albastru-verzuie datorită metanului din atmosferă, în timp ce Neptun este de un albastru mai viu și mai strălucitor, deci trebuie să existe un compus neidentificat care determină culoarea mai intensă.

Neptun este planeta din Sistemul Solar cu cele mai intense vânturi. În ciuda distenței mari și a aportului redus de energie de la Soare, vânturile de pe Neptun pot fi de trei ori mai puternice decât cele de pe Jupiter și de nouă ori mai puternice decât cele de pe Pământ. Aceste vânturi biciuesc norii de metan înghețat cu viteze de peste 2.000 km/h. Chiar și cele mai puternice vânturi de pe Pământ bat cu ”doar” 400 de kilometri pe oră.

În anul 1989, o furtună imensă, de formă ovală, situată în emisfera sudică a lui Neptun și numită ”Marea Pată Întunecată”, a fost suficient de mare pentru a putea îngloba Pământul. Furtuna respectivă a dispărut, însă au apărut altele noi în diferite părți ale planetei.

Magnetosfera lui Neptun

Principala axă a câmpului magnetic al lui Neptun este înclinată cu aproximativ 47 de grade față de planul de rotație al axei planetei. Datorită acestei nealinieri, magnetosfera lui Neptun suferă variații extreme după fiecare rotație a planetei. Câmpul magnetic al lui Neptun este de 27 de ori mai puternic decât cel al Pământului.

Sursa: NASA.

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii