Timp de miliare de ani, Pământul s-a remodelat în continuu. Mase uriașe de rocă topită s-au ridicat din adâncurile planetei noastre, s-au răcit, au călătorit pe suprafața planetei și apoi s-au scufundat din nou. Acest proces se numește tectonica plăcilor.
Termenul de tectonică provină de la un cuvânt grecesc care înseamnă „a construi”. Plăcile tectonice sunt mase uriașe de rocă, aflate în mișcare și care formează stratul exterior al Pământului. Unele
se întind pe mii de kilometri. În total, există 12 plăci tectonice majore.
Plăcile tectonice sunt relativ subțiri, având o grosime medie de 80 km. Ele plutesc pe mantaua planetei noastre.
Interiorul fluid și fierbinte ale Pământului se află într-o mișcare permanentă. Aceasta se întâmplă deoarece materialele fierbinți sunt, de regulă, mai puțin dense decât cele reci. Așadar, materialele fierbinți din interiorul planetei se ridică la suprafață, unde se răcesc, după care se scufundă înapoi.
Ridicarea la suprafața a rocilor fierbinți din mantaua Pământului adaugă material nou la plăcile tectonice. În decursul timpului, partea superioară a scoarței, răcindu-se, devine mai groasă și mai grea. Iar după milioane de ani, partea cea mai veche și mai rece a plăcii tectonice se scufundă înapoi în manta, unde se topește din nou.
„Procesul seamănă cu o bandă rulantă uriașă”, spune geofizicianul Kerry Key, de la Scripps Intitution for Oceanography. Această bandă rulantă antrenează mișcarea plăcilor tectonice. Viteza medie de
deplasare a acestor este de circa 2,5 cm pe an. Însă, în decursul milioanelor de ani, acești centimetri se tot adună.
Așadar, în decursul eonilor, suprafața Pământului s-a schimbat de multe ori. De exemplu, cu aproximativ 250 de milioane de ani în urmă, pe planeta noastră există o singură masă continentală: Pangea. Tectonica plăcilor a împărțit Pangea în două continente uriașe: Laurasia și Gondwana. Pe măsură ce plăcile tectonice au continuat să se deplaseze, aceste mase de pământ s-au fragmentat din nou, dând naștere continentelor de astăzi.
Mișcarea plăcilor tectonice poate declanșa impacturi uriașe, în principal la marginile acestora. În zonele în care plăcile se ciocnesc se formează munții, iar în zonele în care plăcile alunecă una sub cealaltă (proces denumit subducție) se formează vulcanii. Uneori, plăcile tectonice pot aluneca una pe lângă alta în zone de falie.
De obicei, mișcările plăcilor tectonice sunt lente. Atunci când mișcările au loc rapid, ele duc la cutremure, care, alături de vulcani, pot produce distrugeri masive.
Sursa: Science News Explores