De la monitorizarea lui Mercur până la lansarea unei noi aventuri până la o lună înghețată a lui Jupiter, navele spațiale și astronauții au făcut pași mari în 2024. Iată câteva dintre momentele importante care au marcat Sistemul Solar în acest an.
Noi vizitatori pe Lună
În ultimii ani, Luna a fost o destinație fierbinte pentru agențiile spațiale și companiile private, iar anul 2024 nu a făcut excepție.
În ianuarie, sonda spațială japoneză SLIM (Smart Lander for Investigating the Moon) a aselenizat cu succes, deși înclinată pe o parte, pe marginea unui crater lunar. Sonda a fost proiectată pentru a colecta date în timpul unei zile lunare (circa două săptămâni terestre), înainte de venirea nopții, când este prea întuneric și prea rece pentru a supraviețui. Dar SLIM a trimis semnale timp de trei luni, surprinzând pe toată lumea.
Lui SLIM i s-a alăturat un alt lander, în februarie. Odysseus, o sondă spațială construită de compania privată Intuitive Machines din Houston, Statele Unite, a aselenizat și s-a răsturnat pe o parte lângă polul sud lunar. În timpul misiunii sale de șase zile, sonda a trimis date ce ar putea fi utilizate de Misiunea Artemis a NASA, care își propune să readucă oameni pe Lună în 2026.
În cele din urmă, sonda spațială chineză Chang’e 6 a colectat primele mostre de pe partea întunecată a Lunii, în iunie. O primă analiză a acestora a arătat un sol mai pufos decât cel de pe partea apropiată a satelitului nostru. Analiza chimică sugerează că partea întunecată ar fi fost vulcanic activă în urmă cu circa 2,8 miliarde de ani.
Momente pe Marte
Anul 2024 a început cu un rămas bun de la un îndrăgit explorator marțian. Ingenuity a fost primul elicopter al NASA care a operat pe Marte. Aparatul a fost proiectat să execute câteva zboruri în decurs de 30 de zile, dar a efectuate 72 de zboruri în aproape trei ani. Exploratorul aerian a rămas pe solul marțian în ianuarie, după ce palele rotorului au fost deteriorate.
Roverul Perseverance, însoțitorul lui Ingenuity, a făcut o descoperire extrem de importantă în iulie: o rocă purtând indicii ale unor microbi străvechi. Dar descoperirea a venit pe un fundal de incertitudine: bugetul pentru misiunea Mars Sample Return este în pericol, ceea ce înseamnă că fragmentul intrigant de rocă s-ar putea să nu se întoarcă pe Pământ pentru studii suplimentare.
Sfârșitul unei ere de vânătoare a asteroizilor
În acest an, Pământul a pierdut un apărător planetar. În august, NASA a spus la revedere telescopului NEOWISE, după ce acesta a pierdut mai mult de zece ani în căutarea asteroizilor din jurul Pământului.
NEOWISE a fost lansat în anul 2009 cu misiunea de a studia lumina infraroșie de la obiectele cosmice îndepărtate. După epuizarea agentului de răcire al telescopului, oamenii de știință l-a utilizat pentru a monitoriza asteroizii care se apropie de Pământ și care emit radiație infraroșie datorită căldurii de la Soare.
În decursul vieții sale, NEOWISE a observat mii de asteroizi și sute de comete, oferind oamenilor de știință informații mai precise despre pericolul reprezentat de aceste roci spațiale. Pierderea telescopului ne lasă oarecum în întuneric, dar nu pentru mult timp. Un alt vânător de asteroizi, NEO Surveyor, este programat pentru lansare în anul 2027.
Noi imagini ale lui Mercur
Sonda spațială BepiColombo a zburat în apropierea lui Mercur pe 4 septembrie, realizând primele imagini ale polului sud al acestei planete.
Sonda comună europeană și japoneză a plecat spre Mercur în octombrie 2018 și mai are aproximativ doi ani până la destinație. Deoarece Mercur este atât de aproape de Soare și de puterea sa gravitațională, nu este ușor să manevrezi o navă spațială pe orbită în jurul planetei. BepiColombo face treceri apropiate de Mercur și folosește gravitația planetei pentru a-se insera pe orbită în noiembrie 2026.
Europa, ahoy!
Sonda Europa Clipper a NASA a fost lansată pe 14 octombrie către luna înghețată a lui Jupiter pentru a căuta indicii ale existenței vieții. Deoarece Europa găzduiește un ocean de apă lichidă sub o suprafața groasă de gheață, este printre cei mai importanți concurenți pentru viața extraterestră în sistemul nostru solar.
Odată ajunsă la Jupiter, în anul 2030, sonda va efectua aproape 50 de zboruri în jurul satelitului Europa pentru a-i studia oceanul subteran. Clipper nu va orbita direct satelitul, din cauza câmpului magnetic imens al lui Jupiter ce captează cantități mari de radiații, ci va intra și ieși din acest câmp pentru a evita o expunere prelungită.
Sursa: Science News