Ce reprezintă pentru climat scurgerea de gaze din Nord Stream?

publicat de Florin Mitrea
38 vizualizări
Scurgerea de gaze din Nord Stream

Încă de pe 26 septembrie, din rețeaua subacvatică de gaze Nord Stream, care leagă Rusia de Germania, au apărut scurgeri misterioase în apropierea insulei daneze Bornholm din Marea Baltică. Datorită situației tensionate dintre Rusia și Occident ca urmare a invaziei rusești din Ucraina, a urmat o confuzie geopolitică reală, NATO numărându-se acum printre cei care atribuie scurgerile unui sabotaj.

Seismologii au colectat date care ar putea ajuta la identificarea cauzei scurgerilor, în timp ce alți cercetători încearcă să calculeze cât metan – un gaz cu efect de seră deosebit de puternic – a fost eliberat în mare.

În noaptea de 26 septembrie, operatorii gazoductului Nord Stream 2 au observat o scădere bruscă a presiunii, de la 105 bari până la aproximativ 7 bari. La scurt timp după acea, o zonă cu lățimea de un kilometru din Marea Baltică bolborosea din cauza gazului eliberat din conductă.

Gaze cu efect de seră

Gazele cu efect de seră: surse și efecte asupra mediului

În spatele fenomenului de încălzire globală se află creșterea cantității de gaze cu efect de seră din atmosferă. Un gaz cu efect de seră este [...]

Gazoductul Nord Stream 2 a fost închis după ce Rusia a invadat Uncraina, în luna februarie, însă el este încă plin de gaz, despre care se crede că are un conținut de metan de 90%. Scăderea presiunii a determinat seismologii să-și analizeze mai detaliat datele și să constate detectarea unei activități seismice chiar în același timp cu producerea scurgerii, activitate care este în concordață cu o explozie, nu cu un cutremur de pământ (care are o amprentă seismică diferită).

Alertă climatică

Aceste eveniment au pus comunitatea climatică în alertă. Oamenii de știință estimează că, în timpul pierderii de presiune inițiale, din Nord Stream 2 au fost eliberate aproximativ 115.000 de tone de metan, pe baza dimensiunii conductei și a temperaturei apei. Metanul este un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, mai ales pe termen scurt. Impactul general al acestei scurgeri este echivalentul emisiilor anuale de carbon produse de două milioane de autovehicule.

„Dacă aceste cifre se confirmă, ea ar reprezenta una dintre cele mai mari scurgeri naturale dintr-un singur punct din istorie”, spune Zeke Hausfather, climatolog la Berkeley Earth, California. Însă aceasta nu schimbă în mod fundamental magenitudinea emisiilor globale, adaugă cercetătorul.

Incidentul reprezintă aproximativ 0,14 % din emisiile anuale globale de metan din industria petrolului și gazelor, spune Mark Davis, directorul executiv al Capterio, o companie din Londra care urmărește arderile de gaze la faclă. El susține că, odată ce scurgerea a fost descoperită, aprinderea ei ar fi putut atenua o mare parte din daune, transformând metanul în dioxid de carbon.

După detectarea scurgerii inițiale din Nord Stream 2, au fost raportate scurgeri și din gazoductul Nord Stream 1, situat în apropiere și care nu este, de asemenea, operațional în prezent.

Măsurători din satelit

Măsurarea cu exactitate a cantității de metan care a fost emisă va dura un timp. Eforturile de până acum au fost îngreunate de poziția sateliților pe orbită și de condițiile meteorologice nefavorabile: sateliții care efectuează măsurători de mediu nu erau orientați către Marea Baltică, iar stratul de nori a făcut aproape imposibilă colectarea datelor din zonă. La toate acestea se adaugă provocările reprezentate de monitorizarea metanului deasupra apei: apa absoarbe cea mai mare parte a luminii solare și maschează semnătura spectrală a metanului.

Vârful scurgerilor de metan a fost detectat de cel puțin un detector de la sol: stația suedeză din cadrul proiectului European Integrated Carbon Observation System din Hyltemossa.

În zilele și săptămânile următoare, oamenii de știință vor continua să încerce să înțeleagă cât de mult metan a fost eliberat în urma scurgerilor. Seismologii ar putea să ajute la determinarea modului în care s-au rupt conductele. Comparând datele seismice colectate în timpul exploziilor ce au afectat Nord Stream cu cele ale exploziilor ce au afectat vapoarele în trecut, unii oameni de știință suspectează deja că ar fi fost folosit trinitrotoluenul (TNT).

Sursa: Nature

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii