Schimbările climatice încălzesc tundra arctică de patru ori mai repede decât restul planetei. Potrivit unui nou studiu, creșterea temperaturilor face ca microbii din sol să producă mai mult dioxid de carbon, creând astfel o buclă de feedback care vă înrăutăți schimbarea climatului.
Tundra arctică este „un biom adormit”, spune Sybryn Maes, expert în mediu la Universitatea Umea din Suedia. Acest ecosistem este populat cu tufișuri, ierburi și licheni care cresc pe un sol rece și bogat în carbon organic. Oamenii de știință suspectează de mult timp că încălzirea globală va trezi la viață acest gigant adormit, determinând microorganismele din sol să elibereze mai mult dioxid de carbon, un gaz cu un puternic efect de seră.
Echipa ce cercetători a inclus 70 de oameni de știință, care au efectuat măsurători în 28 de regiuni ale tundrei arctice și în zonele alpine. În timpul sezonului de vară, cercetătorii au amplasat camere de plastic transparent deschise la partea superioară, cu diametrul de un metru, peste porțiuni de tundră. Aceste camere permiteau pătrunderea luminii și a precipitațiilor, dar împiedicau vântul, crescând temperatura aerului din interior cu o medie de 1,4 grade Celsius. Cercetătorii au monitorizat cât dioxid de carbon eliberează în aer prin respirație microbii din solul tundrei și au comparat rezultatele cu măsurătorile efectuate în porțiunile vecine neacoperite.
Studiul, publicat în revista Nature, a descoperit că o creștere a temperaturii cu 1,4 grade Celsius ca determinat o creștere medie de 30% a cantității de dioxid de carbon produs prin respirație. Unele măsurători s-au desfășurat doar pe perioada unui singur an, dar altele s-au întins pe 25 de sezoane de creștere, ceea ce arată că aceste efecte persistă în timp.
Chiar dacă este clar că temperaturile ridicate stimulează producția de dioxid de carbon, există o mare variabilitate între punctele unde s-au efectuat măsurătorile, spune Maes. De exemplu, producerea dioxidului de carbon este mai accelerată în solurile sărace în azot. Pe măsură ce solurile se încălzesc, plantele devin mai active, la fel ca microorganismele lor simbiotice, care susțin plantele prin preluarea azotului. Deoarece acești microbi devin mai activi, este normal ca ei să producă mai mult dioxid de carbon prin respirație.
Tundra arctică, un ecosistem aspru
Ecosistemele de tundră sunt regiuni lipsite de arbori întâlnite în Arctica și pe vârfurile munților, unde climatul este rece și vântos [...]
Descoperirile oferă cea mai solidă dovadă de până acum a faptului că creșterea temperaturilor stimulează activitatea microbiană, eliberând mai mult dioxid de carbon, spune microbiologul Nicholas Bouskill, de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley din California, S.U.A. De aceea, este firesc să ne întrebăm dacă, în viitor, tundra arctică va deveni o sursă de carbon sau va rămâne un depozit de carbon.
NASA estimează că permafrostul arctic stochează 1.700 de miliarde de tone de carbon. Studiile recente au arătat că, până în anul 2100, dezghețarea permafrostului ar putea elibera în atmosferă între 22 și 524 de miliarde de tone de carbon, în funcție de rata încălzirii globale.
Cu toate acestea, rezultatele studiului nu înseamnă neapărat că emisiile de carbon din tundra arctică vor exploda, deoarece alte procese pot contracara acest efect. De exemplu, planete își pot accelera activitatea fotosintetică, preluând mai mult dioxid de carbon din aer. Iar studiul nu ia în considerarea ce se întâmplă în alte perioade ale anului (în afara sezonului de vară).
Sursa: Science News