Noul studiu, publicat recent în revista Nature, este cel mai amplu studiu genomic realizat vreodată și a utilizat ADN-ul de la aproape cinci milioane de persoane. El umple o serie de goluri semnificative din cunoștințele noastre privind modul în care diferențele genetice contribuie la diferențele în înălțime. Peste un milion dintre participanți erau de descendență non-europeană (africani, asiatici sau hispanici).
Înălțimea unei persoane adulte este, în cea mai mare parte, determinată de informația codificată de ADN; copii cu părinți înalți vor crește și ei mai înalți, în timp ce copii cu părinți scunzi tindă să rămână și ei mai scunzi, deși aceste estimări nu sunt perfecte. Transformarea unui copil într-un adult, precum și rolul jucat de genetică în acest proces, a fost de mult timp un aspect complicat și puțin înțeles al biologiei umane.
Studiul actual, desfășurat la o scară nemaiîntâlnită anterior, oferă noi detalii biologice și privind înțelegerea motivelor pentru care un individ este înalt sau scund, ereditatea fiind asociată cu diferite regiuni ale genomului. Rezultatele demonstrează că regiuni ce cuprind doar 20% din genom conțin majoritatea genelor implicate în înălțime.
Rezultatele studiului pot ajuta medicii să identifice pacienții care nu sunt capabili să crească la înălțimea proiectată genetic, ceea ce poate facilita ulterior identificarea bolilor nediagnosticate sau a afecțiunilor care îi pot împiedica să crească normal sau să le afecteze sănătatea. De asemenea, ne oferă o perspectivă asupra posibilității de utilizare a studiilor genomice pentru identificarea biologiei unei boli și a componentelor sale ereditare.
Sursa: SciTechDaily