Viața fiecăruia dintre noi a început cu o singură celulă. În timpul dezvoltării, această celulă s-a divizat și a suferit modificări morfologice individuale. Unii dintre noi au ajuns scunzi sau înalți, cu pielea închisă sau deschisă la culoare, rapizi sau lenți în gândire. Oamenilor de știință le place să atribuie majoritatea acestor trăsături genelor moștenite. Însă o mare parte din munca necesară creării trăsăturilor care ne fac unici este realizată de o familie de substanțe chimice cunoscute sub denumirea de hormoni.
Diferitele țesuturi ale corpului secretă hormoni în sânge sau alte fluide ale corpului. De aici, hormonii călătoresc departe de locul unde au fost produși, până ajung la celulele cărora le-au fost destinați.
Un hormon poate spune unei celule să crească sau să se oprească din creștere, să își modifice forma sau activitatea. Aceste instrucțiuni pot face ca inima să bată mai repede sau să semnalizeze creierului un anumit lucru. Un alte hormon se leagă de zahărul din sânge și ajută la transportul acestuia în celule pentru a le alimenta. Iar exemplele pot continua.
În plus, un hormon poate îndeplini mai multe roluri. De exemplu, estrogenul este un hormon produs de ovare. El ajută la modelarea corpului femeii la pubertate pentru a arăta și funcționa diferit față de corpul bărbatului. Însă estrogenul transmite semnale și oaselor pentru a le face mai puternice.
Recepționarea mesajelor
Hormonii „șoptesc” instrucțiunile celulelor, iar „urechile” prin care acestea ascultă aceste instrucțiuni sunt cunoscute sub denumirea de receptori. Aceștia sunt structuri speciale situate la exteriorul celulei. Dacă forma și structura chimică a unui hormon sunt cele corecte, atunci acesta se va fixa de receptor, așa cum o cheie se potrivește la o broască. Receptorul se va debloca doar dacă și numai dacă se cuplează cu hormonul potrivit.
Însă, uneori, pot sosi și impostorii. Ca niște chei false, aceștia pot activa anumite mecanisme celulare. De exemplu, trifoiul, soia, ciupercile și marijuana și-au dezvoltat compuși care seamănă cu estrogenul de la mamifere. Asemănarea este suficientă pentru ca organismul să creadă că a primit un semnal legitim de la estrogen. Acest lucru se poate întâmpla și la bărbați. Deoarece estrogenul este un hormon care promovează trăsăturile feminine, acest semnal defectuos poate duce la feminizarea unor trăsături masculine.
Alți imitatori ai estrogenului se pot lega de receptorul specific, dar fără a activa mecanismele celulare, funcționând ca o cheie proastă blocată într-o broască. Dacă între timp apare hormonul adevărat, el nu se mai poate cupla cu receptorul blocat și nu mai poate transmite instrucțiunile celulei. Unele pesticide, precum și unele substanțe chimice din materialele plastice pot face acest lucru. Dacă aceste substanțe chimice imită testosteronul (un hormon sexual masculin), ele pot bloca o parte din activitatea celulară activată de molecula adevărată de testosteron. Rezultatul ar putea fi un mascul care arată că o femelă.
În decursul ultimelor decenii, oamenii de știință au descoperit un număr tot mai mare de chimicale pe care corpul uman le-ar putea confunda cu hormonii. Acestea includ un număr mare de chimicale comercializate, cum ar fi pesticidele, plastifianții și produșii secundari rezultați de la ardere. Astfel de substanțe au fost denumite „hormoni de mediu” sau „perturbatori endocrini”.
Nu doar la oameni
Hormonii acționează la numeroase organisme vii, nu doar la oameni. Unul dintre motivele pentru care oamenii de știință folosesc animalele în laborator este faptul că organismele lor funcționează similar. Adesea corpul utilizează aceeași hormoni pentru a îndeplini aceleași sarcini ca la om. De la șoareci și porci până la insecte, pești, păsări și reptile, creaturile din regnul animalelor se bazează pe hormoni pentru a se dezvolta și a crește.
Un număr de hormoni instruiesc plantele când să crească. Alții le informează că a sosit timpul să facă flori, fructe și semințe. Iar alții ajută plantele să-și vindere rănile sau să intră în stare de repaus.
Ciupercile folosesc substanțe chimice pentru a semnaliza când țesuturile lor trebuie să îndeplinească anumite acțiuni, cum ar fi comunicarea cu microbii sau declanșarea formării sporilor. Multe dintre aceste chimicale funcționează ca hormoni, iar uneori sunt identice cu hormonii produși de plante.
Chiar și bacteriile produc hormoni. Aceștia pot ajuta bacteria să simtă dacă a ajuns în intestinul gazdei și să se atașeze de peretele intestinal. Însă unele substanțe chimice de semnalizare produse de bacterii pot funcționa în principal în corpul gazdei lor. De exemplu, unele bacterii din intestin pot sintetiza androgeni (hormoni reproducători sexuali, așa cum este testosteronul) din chimicalele pe care le găsesc în mediul lor.
Exemple de hormoni și rolurile lor
Organismul uman produce în jur de 50 de hormoni diferiți. Iată câteva exemple:
- Adrenalina (hormon de stres) – ajută corpul să răspundă la stres prin creșterea ritmului cardiac și respirator și pregătirea mușchilor pentru efort;
- Estrogenul sau estradiolul (hormon sexual) – la femei, acest hormon promovează dezvoltarea trăsăturilor feminine (cum sunt creșterea sânilor și șoldurile late) și pregătește corpul să producă ovule și să hrănească fetusul. La bărbați, acest hormon ajură la formarea spermei și a apetitului sexual sănătos;
- Grelina (hormonul poftei de mâncare) – produs predominant în stomac, acest hormon alertează creierul că nivelul energiei din organism este redus și că este timpul pentru masă;
- Insulina (hormon metabolic) – ajută corpul să transporte zahărul din sânge în celule, unde este utilizat ca sursă de energie;
- Leptina (hormonul sațietății) – secretat mai ales de către celulele grase, acest hormon spune organismului când a mâncat suficient. De asemenea, semnalizează când hrana trebuie arsă sau stocată sub formă de lipide;
- Melatonina (hormonul somnului) – acest hormon este produs de glanda pineală a corpului și pregătește corpul pentru somn;
- Testosteronul (hormon sexual) – produs de testicule, acest hormon spune corpului să dezvolte trăsături masculine, cum sunt părul facial și corporal, vocea groasă și mușchii puternici. La femeie este produs de ovare și de glandele suprarenale și promovează trăsături cum este creșterea părului de sub braț;
- Tiroxina sau hormonul tiroidian (hormon de creștere) – acesta este principalul hormon secretat de glanda tiroidă. Joacă un rol în dezvoltarea creierului, oaselor și mușchilor. Ajută la reglarea activității inimii și a tractului digestiv.
Sursa: Science News Explores