În cadru unui studiu populațional la scară largă, desfășurat pe parcursul a 25 de ani, oamenii de știință au analizat legăturile dintre nivelurile sodiului din serul sanguin, care cresc atunci când aportul de apă se reduce, și diferiții indicatori de sănătate. Rezultatele au arătat că adulții cu niveluri ale sodiului situate la capătul superior al intervalului normal sunt mai predispuși să dezvolte afecțiuni cronice și să arate semne de îmbătrânire biologică mai avansată decât persoanele cu niveluri medii ale sodiului.
Se știe că unii oameni îmbătrânesc mai repede decât alții. De asemenea, unii oameni ajung la vârste înaintate fără a se îmbolnăvi, în timp ce alții dezvoltă boli cronice asociate cu vârsta.
Odată cu rapida îmbătrânire a populației și cu emergența epidemiilor de boli cronice, descoperirea mecanismelor și implementarea măsurilor preventive care pot încetini procesul de îmbătrânire au devenit o nouă provocare pentru domeniul biomedical și sănătatea publică.
La șoareci, restricția de apă pe tot parcursul vieții scurtează viața și promovează modificări degenerative.
„În cadrul studiului, am urmărit să evaluăm efectele pro-îmbătrânire al hipohidratării subclinice moderate”, spune dr. Natalia Dmitrieva, autoare principală a studiului și cercetătoare la Laboratorul de Medicină Cardiovasculară Regenerativă din cadrul Institutului Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui din S.U.A. „Definim hipohidratarea drept starea în care mecanismele de conservare a apei, inclusiv secreția de hormon antidiuretic și concentrarea urinei, sunt activate atunci când aportul redus de apă sau pierderile ridicate de apă duc la scăderea conținutului de apă din corp și la creșterea tonicității plasmatice.”
„Ipoteza noastră s-a inspirat din studiile anterioare efectuate pe șoareci, în care restricțiile de apă pe durata întregii vieți au scurtat viața animalelor cu șase luni (echivalentul a 15 ani la om). Scurtarea vieții a fost însoțită de modificări degenerative accelerate la nivelul mai multor organe.”
Rezultatele studiului au arătat că adulți cu niveluri mai ridicate ale sodiului din serul sanguin, dar situate tot în intervalul normal (135-146 miliechivalenți pe litru (mEq/l)), erau mai predispuși să arate semne de îmbătrânire biologică rapidă. De exemplu, adulții cu niveluri ale sodiului seric de peste 142 mEq/l au înregistrat o probabilitate cu 10-15% mai mare de îmbătrânire biologică raportat la vârsta lor cronologică, în comparație cu persoanele la care nivelurile de sodiu seric erau de 137-142 mEq/l. De asemenea, nivelurile de 144,5-146 mEq/l au fost asociate cu creșterea cu 21% a riscului de moarte prematură.
Adulții cu niveluri ale sodiului seric de peste 142 mEq/l au prezentat un risc mai mare cu 64% de dezvoltare a unor boli cronice precum insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral, fibrilația atrială, boala arterială periferică, boala pulmonară cronică, diabetul și demența.
În schimb, persoanele cu niveluri ale sodiului seric situate între 138 și 140 mEq/l au prezentat cel mai redus risc de dezvoltare a bolilor cronice.
Sursa: Sci.news