Timp de aproape două decenii, mulți europeni au ajuns să creadă că rujeola în Europa reprezintă o problemă a trecutului, o boală aproape eliminată datorită succesului campaniilor de vaccinare. Datele epidemiologice din ultimii ani demonstrează însă exact contrariul. Virusul rujeolic a revenit în forță, iar România a devenit principalul focar al Uniunii Europene, concentrând cea mai mare parte a cazurilor raportate la nivel comunitar.
Specialiștii Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) avertizează că această situație reflectă existența unor lacune majore în acoperirea vaccinală și că, fără măsuri rapide, epidemiile vor continua să apară periodic.
O boală veche care profită de orice slăbiciune a sistemului de sănătate
Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infecțioase cunoscute. Virusul se transmite pe cale aeriană, prin particulele eliminate atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau chiar vorbește. Spre deosebire de multe alte infecții respiratorii, virusul poate rămâne în aer și pe suprafețe timp de aproximativ două ore, ceea ce explică viteza cu care apar focarele în comunitățile insuficient imunizate.
În majoritatea cazurilor, boala începe cu febră înaltă, tuse, secreții nazale și conjunctivită, urmate de erupția cutanată caracteristică. Deși este adesea considerată o boală a copilăriei, rujeola poate provoca pneumonie, encefalită, afectarea permanentă a sistemului nervos și chiar deces, în special la copiii mici, persoanele imunocompromise și adulții nevaccinați.
Succesul vaccinării din ultimele decenii a redus dramatic circulația virusului, însă această realizare depinde de menținerea unei imunități colective foarte ridicate. Specialiștii estimează că cel puțin 95% din populația eligibilă trebuie să fie vaccinată cu două doze pentru ca lanțurile de transmitere să fie întrerupte.
Europa se confruntă cu o revenire alarmantă a rujeolei
După perioada pandemiei de COVID-19, când restricțiile de circulație au redus temporar transmiterea multor boli infecțioase, rujeola a revenit rapid. În 2023, statele Uniunii Europene și Spațiului Economic European au raportat aproape 4.000 de cazuri. Numai un an mai târziu, între februarie 2024 și ianuarie 2025, numărul acestora a depășit 32.000, confirmând reluarea transmiterii susținute în numeroase țări europene.
Datele ECDC arată că aproximativ 86% dintre persoanele pentru care existau informații privind statutul vaccinal nu fuseseră vaccinate. Cu alte cuvinte, aproape opt din zece persoane care au făcut rujeolă în această perioadă nu beneficiau de protecția oferită de vaccinul ROR (rujeolă–oreion–rubeolă). De asemenea, majoritatea copiilor cu vârste între unu și patru ani care au contractat boala nu primiseră nici măcar prima doză de vaccin.
Experții europeni subliniază că nu doar copiii reprezintă o categorie vulnerabilă. Numeroși adulți născuți în perioade în care programele de vaccinare au fost incomplete sau care au ratat una dintre cele două doze rămân susceptibili la infecție și pot contribui la transmiterea virusului.
România este principalul focar al Uniunii Europene
Situația este însă deosebit de gravă în România. Conform datelor ECDC, din cele peste 32.000 de cazuri raportate în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European în intervalul februarie 2024 – ianuarie 2025, nu mai puțin de 27.568 au fost înregistrate în România. Tot aici au fost raportate și 18 dintre cele 19 decese asociate rujeolei din întregul spațiu european analizat.
Potrivit unei analize recente, România continuă să reprezinte principalul motor al epidemiei europene, iar numărul îmbolnăvirilor înregistrate în ultimii ani depășește cu mult nivelul observat în majoritatea celorlalte state membre. Evoluția reflectă o scădere constantă a acoperirii vaccinale și dificultăți persistente în recuperarea copiilor nevaccinați, în special în comunitățile vulnerabile.
Specialiștii avertizează că fiecare nou focar produce un cerc vicios. Copiii prea mici pentru vaccinare depind de imunitatea colectivă a comunității, iar atunci când aceasta scade sub pragul critic, virusul circulă suficient de intens pentru a ajunge tocmai la cei mai vulnerabili.
Rujeola în România – evoluția ultimului deceniu
- 2016–2019: România s-a confruntat cu una dintre cele mai mari epidemii de rujeolă din Europa, cu peste 18.000 de cazuri confirmate și 64 de decese, majoritatea la copii nevaccinați.
- 2020–2022: Numărul cazurilor a scăzut puternic, în principal datorită restricțiilor impuse în timpul pandemiei COVID-19, care au redus transmiterea virusurilor respiratorii.
- 2023: Epidemia a început să reapară, odată cu reluarea circulației normale a populației și acumularea unui număr mare de copii nevaccinați.
- 2024: România a înregistrat peste 25.000 de cazuri, cel mai mare număr din țară din 1993, reprezentând aproximativ 87% din toate cazurile de rujeolă raportate în Uniunea Europeană.
- 2025: Situația s-a ameliorat, fiind raportate aproximativ 4.000–4.100 de cazuri, însă România a rămas printre țările europene cele mai afectate și a înregistrat 3 decese.
De ce revine rujeola?
Reapariția rujeolei nu este cauzată de modificarea virusului și nici de scăderea eficienței vaccinului. Cauza principală este reducerea acoperirii vaccinale.
În numeroase state europene, inclusiv în România, pandemia de COVID-19 a perturbat programele de imunizare de rutină. La aceasta s-au adăugat dezinformarea privind vaccinurile, reticența unei părți a populației, accesul dificil la servicii medicale în anumite regiuni și lipsa recuperării copiilor care au ratat vaccinarea la vârsta recomandată. Rezultatul este acumularea unui număr tot mai mare de persoane susceptibile, suficient pentru ca virusul să reînceapă să circule.
ECDC atrage atenția că doar patru state europene reușiseră să atingă în 2023 obiectivul de minimum 95% acoperire pentru ambele doze ale vaccinului ROR. Restul țărilor prezintă grade diferite de vulnerabilitate, ceea ce explică reapariția epidemiilor în mai multe regiuni ale continentului.
Vaccinarea rămâne cea mai eficientă măsură de prevenție
Mesajul autorităților europene este clar: rujeola poate fi prevenită aproape în totalitate prin vaccinare. Două doze de vaccin ROR oferă o protecție foarte ridicată și contribuie la întreruperea transmiterii virusului în comunitate. Din acest motiv, ECDC recomandă tuturor adulților să își verifice istoricul vaccinal și, în cazul în care există incertitudini, să consulte medicul pentru stabilirea necesității vaccinării.
Aceeași recomandare este valabilă și pentru persoanele care intenționează să călătorească, deoarece virusul circulă în numeroase regiuni europene și din afara continentului. Cum imunitatea apare la aproximativ două săptămâni după administrarea vaccinului, verificarea statusului vaccinal trebuie făcută din timp.