În bucătăria și medicina tradițională din Asia, ciuperca zăpezii (Tremella fuciformis) este cunoscută de secole, însă în ultimii ani a început să atragă atenția și cercetătorilor occidentali. Aspectul său translucid, aproape gelatinos, ascunde o compoziție bogată în polizaharide și fibre, iar studiile experimentale sugerează că acești compuși ar putea influența procese precum stresul oxidativ, răspunsul imun, metabolismul glucozei și funcționarea microbiotei intestinale.
Totuși, este important de spus de la început că multe dintre aceste efecte sunt încă susținute în principal de cercetări de laborator și pe animale.
Ce este ciuperca zăpezii?
Tramella fuciformis, cunoscută în limba engleză drept „snow fungus”, este o ciupercă albă, gelatinoasă, din familia Tremellaceae. În Asia mai este numită și „ciuperca de argint” sau „ciuperca albă” și este folosită atât ca aliment, cât și în preparate tradiționale.
Corpul fructifer are o formă neobișnuită, alcătuită din numeroase structuri ondulate și translucide care îi conferă aspectul unei mici formațiuni de gheață sau al unor petale gelatinoase. Această consistență nu este întâmplătoare: ciuperca este deosebit de bogată în polizaharide capabile să lege apa.
Din punct de vedere nutrițional, Tremella fuciformis conține polizaharide, fibre alimentare, proteine și aminoacizi, dar și compuși fenolici, flavonoide și cantități variabile de oligoelemente și vitamine din grupul B. Compoziția exactă poate varia în funcție de tulpină, condițiile de cultivare și metoda de analiză.
Ceea ce îi interesează însă cel mai mult pe cercetători sunt polizaharidele din Tremella, cunoscute sub abrevierea TFP (Tremella fuciformis polysaccharides).
Polizaharidele – adevăratele vedete ale ciupercii
Polizaharidele sunt molecule complexe formate din numeroase unități de zaharuri. În cazul ciupercii zăpezii, ele formează o familie foarte diversă de compuși, care diferă prin dimensiune, structură și grad de ramificare.
Cercetările recente au identificat mai multe categorii de polizaharide din Tremella fuciformis, inclusiv heteropolizaharide acide și neutre, oligozaharide și polizaharide provenite din peretele celular sau produse prin fermentație. Masa moleculară a acestor compuși poate varia enorm, de la aproximativ 1.000 la câteva milioane de daltoni.
Această diversitate este importantă deoarece structura unei polizaharide îi poate influența activitatea biologică. Cu alte cuvinte, nu toate extractele de Tremella sunt echivalente și nu putem presupune că efectele observate pentru o fracțiune purificată se vor manifesta în aceeași măsură atunci când consumăm ciuperca ca aliment.
Polizaharidele au însă o proprietate remarcabilă: pot absorbi și reține cantități importante de apă. Tocmai această capacitate a atras atenția cercetătorilor interesați de efectele lor asupra pielii și hidratării.
Antioxidanți și modularea răspunsului imun
Studiile de laborator au arătat că polizaharidele din Tremella fuciformis pot avea activitate antioxidantă. În diferite modele experimentale, acestea au influențat procese asociate stresului oxidativ și producției de specii reactive de oxigen.
Ciuperca conține și compuși fenolici, printre care au fost identificați acizi precum acidul 4-hidroxibenzoic, acidul gentisic și acidul 4-cumaric. Flavonoidele și triterpenoidele contribuie, de asemenea, la interesul biochimic pentru această specie, deși biodisponibilitatea și importanța lor clinică nu sunt încă bine stabilite.
Un alt domeniu de cercetare îl reprezintă sistemul imunitar. În experimente pe celule și animale, polizaharidele din Tremella au modificat activitatea macrofagelor, răspunsurile limfocitelor și producția unor citokine. Aceste rezultate sugerează un posibil efect imunomodulator, dar nu înseamnă că ciuperca poate fi considerată un tratament pentru boli ale sistemului imunitar.
Ce legătură are ciuperca zăpezii cu microbiota intestinală?
Una dintre cele mai interesante direcții de cercetare este relația dintre polizaharidele din Tremella și microbiomul intestinal.
O parte dintre aceste molecule nu este digerată complet în partea superioară a tractului digestiv. Ele pot ajunge în intestin, unde microorganismele le pot fermenta. În studiile experimentale, acest proces a fost asociat cu modificarea compoziției microbiomului și cu creșterea producției de acizi grași cu lanț scurt, molecule importante pentru funcționarea intestinului.
În experimente pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi, polizaharidele din Tremella au modificat microbiomul intestinal și unele mecanisme asociate sațietății, inclusiv semnalele hormonale GLP-1 și PYY. Transferul microbiomului de la animalele tratate a reprodus parțial efectul asupra obezității, ceea ce indică un posibil rol al microbiomului în acest mecanism.
Rezultatele sunt interesante, dar trebuie interpretate cu prudență: un efect observat la șoareci nu demonstrează automat un efect similar la oameni.
Poate influența glicemia și metabolismul?
Există și câteva date preliminare provenite din studii clinice. Într-un studiu randomizat controlat publicat în 2024, 56 de persoane supraponderale sau obeze cu prediabet au consumat timp de 12 săptămâni o băutură standardizată pe bază de Tremella fuciformis. Cercetătorii au observat o scădere modestă a hemoglobinei glicozilate HbA1c, de la aproximativ 6,03% la 5,96%, precum și o reducere a circumferinței taliei de aproximativ 1,7 centimetri.
Rezultatul este promițător, dar nu suficient pentru a afirma că ciuperca zăpezii tratează prediabetul sau obezitatea. Studiul a fost relativ mic și a avut o durată scurtă, iar efectele trebuie confirmate prin cercetări mai ample și mai îndelungate.
De altfel, o mare parte din literatura științifică asupra polizaharidelor din Tremella provine încă din experimente pe animale sau celule. O analiză recentă publicată în Frontiers in Nutrition subliniază tocmai necesitatea unor studii clinice mai bine standardizate pentru a stabili ce efecte sunt relevante pentru oameni.
Ciuperca zăpezii și sănătatea pielii
Poate cea mai cunoscută utilizare modernă a ciupercii zăpezii este legată de hidratarea pielii. Polizaharidele din Tremella au o capacitate ridicată de a lega apa și pot forma o peliculă hidratantă la suprafața pielii. Din acest motiv, ele sunt investigate ca ingrediente pentru produse cosmetice și pentru formulări destinate îngrijirii pielii.
În experimente realizate pe fibroblaste umane, polizaharidele din Tremella au redus efectele stresului oxidativ și au fost asociate cu creșterea expresiei proteinei SIRT1 și modificarea unor căi de semnalizare celulară, inclusiv ERK și Akt.
În alte experimente, compușii ciupercii au influențat producerea melaninei și migrarea unor celule implicate în repararea țesuturilor. Au existat, de asemenea, rezultate interesante într-un model experimental de dermatită atopică la șoareci.
Dar aici apare din nou diferența esențială dintre cercetarea de laborator și medicina bazată pe dovezi: aceste rezultate nu demonstrează că administrarea sau aplicarea ciupercii zăpezii previne îmbătrânirea pielii ori vindecă rănile la oameni.
Ar putea avea efecte asupra memoriei?
Un domeniu mai puțin cunoscut, dar surprinzător, este cercetarea privind funcțiile cognitive. Într-un studiu randomizat controlat cu 75 de adulți care prezentau tulburări cognitive subiective, administrarea orală a unei preparări de Tremella fuciformis timp de opt săptămâni, în doze de 600 sau 1.200 mg pe zi, a fost asociată cu îmbunătățiri ale unor măsurători privind memoria de scurtă durată, funcțiile executive și plângerile subiective legate de memorie.
Este un rezultat interesant, însă studiul a fost relativ mic și de scurtă durată. În plus, nu poate fi extrapolat la tratamentul bolilor neurodegenerative precum boala Alzheimer.
Prin urmare, este mai corect să spunem că Tremella este investigată pentru potențialul său neuroprotector, nu că s-a demonstrat că îmbunătățește memoria sau previne demența.
Un aliment promițător, dar nu un medicament miraculos
Popularitatea ciupercii zăpezii se bazează pe o combinație neobișnuită de proprietăți: este comestibilă, bogată în polizaharide, are o capacitate remarcabilă de a reține apa și conține o varietate de compuși bioactivi.
Cercetările din ultimii ani au identificat efecte antioxidante, imunomodulatoare, metabolice și prebiotice în modele experimentale. Unele rezultate clinice preliminare privind funcțiile cognitive și metabolismul sunt de asemenea interesante.
Problema este că aceste dovezi nu sunt încă suficiente pentru a transforma Tremella fuciformis într-un tratament medical. Chiar și studiile care au folosit oameni au investigat preparate standardizate și doze precise, care nu sunt neapărat echivalente cu consumul obișnuit al ciupercii în alimentație.
În plus, diferitele produse pe bază de Tremella – corpuri fructifere, miceliu, produse de fermentație și extracte purificate – pot avea compoziții foarte diferite. Cercetătorii consideră standardizarea acestor produse una dintre principalele provocări pentru viitoarele studii.
Sursa: News Medical