O dietă bogată în fibre a avut rezultate mai bune decât metformina administrată singură într-un studiu de 84 de zile, realizat pe 48 de adulți cu diabet de tip 2 și exces ponderal. Participanții care au urmat intervenția alimentară au înregistrat îmbunătățiri mai mari ale glicemiei și indicelui de masă corporală, precum și modificări favorabile ale microbiomului intestinal. Studiul este însă mic și nu demonstrează că fibrele pot înlocui medicamentele prescrise pentru diabet.
O dietă bogată în fibre ar putea avea un rol mai important în controlul diabetului de tip 2 decât se credea, potrivit unui studiu publicat în revista științifică Frontiers in Microbiology. Studiul sugerează că schimbarea alimentației poate îmbunătăți simultan controlul glicemiei, greutatea corporală și echilibrul comunităților de microorganisme care trăiesc în intestin.
Diabetul de tip 2 și obezitatea apar frecvent împreună, iar asocierea lor este denumită uneori „diabesity”, un termen format prin combinarea cuvintelor englezești diabetes și obesity. Ambele afecțiuni sunt strâns legate de metabolismul glucozei, de sensibilitatea la insulină și de numeroși factori care țin de stilul de viață.
Metformina este unul dintre medicamentele utilizate frecvent pentru controlul diabetului de tip 2. În paralel, alimentația echilibrată, activitatea fizică și reducerea excesului ponderal reprezintă componente importante ale îngrijirii persoanelor cu această afecțiune.
Noutatea studiului este că oamenii de știință au comparat direct o intervenție alimentară bogată în fibre cu administrarea metforminului în monoterapie. Rezultatele oferă indicii interesante despre modul în care ceea ce mâncăm poate influența metabolismul prin intermediul microbiomului intestinal.
Ce au descoperit cercetătorii după 84 de zile
Studiul a inclus 48 de adulți diagnosticați recent cu diabet de tip 2, care erau și supraponderali sau erau obezi. Participanții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri: unul a urmat o intervenție alimentară bogată în fibre, fără medicamente pentru scăderea glicemiei, iar celălalt a primit metformină ca unic tratament pentru diabet în cadrul studiului.
Intervenția a durat 84 de zile, adică aproximativ 12 săptămâni. La final, 46 de participanți încheiaseră studiul: 34 din grupul care a urmat dieta bogată în fibre și 12 din grupul tratat cu metformină. Rezultatele au favorizat intervenția alimentară în privința mai multor indicatori metabolici:
- Hemoglobina glicată (HbA1c), care reflectă nivelul mediu al glicemiei din ultimele aproximativ două-trei luni, a scăzut mai mult în grupul care a urmat dieta bogată în fibre;
- Indicele de masă corporală (IMC) a înregistrat o reducere mai mare în același grup;
- Variabilitatea glicemiei a fost mai mică, ceea ce sugerează un control mai stabil al concentrației glucozei din sânge.
Aceste rezultate sunt relevante deoarece diabetul de tip 2 nu înseamnă doar valori crescute ale glicemiei. Controlul greutății și reducerea fluctuațiilor glicemice sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea metabolică pe termen lung.
Totuși, există o distincție esențială: studiul a comparat două intervenții administrate separat, într-un grup mic de persoane recent diagnosticate. Ea nu demonstrează că o dietă bogată în fibre este superioară metforminei pentru toți pacienții, în orice stadiu al bolii sau în orice condiții de tratament.
Microbiomul intestinal, o piesă importantă a puzzle-ului metabolic
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale studiului este reprezentat de modificările microbiomului intestinal. Acesta cuprinde comunitățile de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în tubul digestiv și care participă la digestia alimentelor, producerea unor metaboliți și interacțiunea cu sistemul imunitar.
Fibrele alimentare sunt importante tocmai pentru că o parte dintre ele nu sunt digerate complet de enzimele umane. Ele ajung în intestinul gros, unde pot fi utilizate de anumite microorganisme.
În grupul care a urmat intervenția bogată în fibre, cercetătorii au observat modificări ale comunităților microbiene încă din ziua 28.
Bifidobacterium
Unele bacterii din acest gen pot utiliza carbohidrați nedigerabili și pot contribui la producerea unor metaboliți implicați în funcționarea intestinului. Abundența lor a crescut în grupul cu aport ridicat de fibre.
Lactobacillus
Membrii acestui gen pot participa la fermentarea unor substraturi alimentare. Cercetătorii au identificat, de asemenea, o creștere a reprezentării lor în microbiomul participanților care au urmat intervenția alimentară.
Bilophila wadsworthia
Această bacterie a fost mai puțin reprezentată după intervenția bogată în fibre. Ea este studiată pentru legăturile posibile cu procese inflamatorii și metabolice, însă prezența sa nu reprezintă, singură, un diagnostic de boală.
Aceste schimbări sugerează că alimentația poate modifica relativ rapid mediul intestinal. Cu toate acestea, o creștere a bacteriilor considerate benefice nu înseamnă automat că toate funcțiile microbiomului s-au îmbunătățit sau că efectele vor persista pe termen lung.
Cum ar putea fibrele să influențeze glicemia
Explicația nu se reduce la faptul că alimentele bogate în fibre sunt, în general, mai sănătoase. Diferitele tipuri de fibre au proprietăți distincte, iar unele pot influența direct viteza cu care sunt absorbite substanțele nutritive sau modul în care bacteriile intestinale procesează hrana.
Fibrele solubile și vâscoase pot încetini golirea stomacului și absorbția glucozei în anumite condiții. Astfel, după unele mese, creșterea glicemiei poate fi mai lentă. În plus, alimentele bogate în fibre tind să ofere sațietate și pot facilita controlul aportului energetic.
Un alt mecanism posibil implică fermentarea fibrelor în colon. Unele bacterii produc acizi grași cu lanț scurt, printre care acetatul, propionatul și butiratul. Acești compuși pot influența funcția intestinală și semnalele metabolice transmise organismului.
În studiul analizat, cercetătorii au identificat modificări ale potențialului microbiomului de a produce acetat și o reducere a funcțiilor asociate producerii de hidrogen sulfurat. Nivelul fecal al hidrogenului sulfurat a fost, de asemenea, mai mic la anumite momente de evaluare. Totuși, concentrațiile totale de acizi grași cu lanț scurt nu au fost diferite între grupuri la aceleași momente de măsurare.
Aceste detalii contează: cercetarea oferă indicii despre posibilele mecanisme, dar nu demonstrează că un singur metabolit este responsabil pentru îmbunătățirea glicemiei. Relația dintre fibre, microbiom și metabolism este complexă și depinde de numeroși factori, inclusiv de microorganismele prezente inițial în intestin.
De ce rezultatele nu înseamnă că metformina poate fi înlocuită
La prima vedere, rezultatele ar putea sugera că modificarea alimentației este mai eficientă decât un medicament utilizat frecvent în diabetul de tip 2. Interpretarea trebuie însă făcută cu prudență.
În primul rând, studiul a inclus doar 48 de persoane, dintre care 12 au fost repartizate grupului cu metformină. Un asemenea eșantion este insuficient pentru concluzii generale solide, iar diferențele dintre participanți pot influența rezultatele.
În al doilea rând, studiul a fost realizat într-un singur centru și a durat numai 84 de zile. Nu știm din acest studiu dacă avantajele observate se mențin după un an sau mai mulți ani și nici dacă reduc riscul complicațiilor diabetului, precum bolile cardiovasculare, afectarea renală ori problemele de vedere.
În al treilea rând, intervenția nu a constat pur și simplu în recomandarea de a consuma mai multe legume. Ea a inclus produse standardizate cu fibre și îndrumare alimentară. Prin urmare, rezultatele nu pot fi transpuse automat asupra oricărei diete descrise drept „bogată în fibre”.
Metformina are un rol bine stabilit în tratamentul diabetului de tip 2, iar alegerea terapiei depinde de profilul fiecărui pacient, de valorile glicemiei, de celelalte afecțiuni și de obiectivele tratamentului. Persoanele care iau metformină sau alte medicamente antidiabetice nu trebuie să le întrerupă și nici să le modifice dozele pe baza acestui studiu. Alimentația bogată în fibre poate fi o componentă valoroasă a tratamentului, în asociere cu recomandările medicului, nu un substitut demonstrat pentru medicația prescrisă.
Cum putem crește aportul de fibre prin alimentația obișnuită
Un avantaj al fibrelor este că pot fi obținute din alimente accesibile, fără a fi necesare suplimente costisitoare. Diversitatea surselor este importantă deoarece alimentele vegetale furnizează tipuri diferite de fibre, alături de vitamine, minerale și alți compuși bioactivi.
Cereale integrale
Ovăzul conține beta-glucan, o fibră solubilă asociată cu beneficii pentru colesterol și controlul glicemic. Pâinea integrală și orzul sunt alte opțiuni utile.
Leguminoase: linte, năut, fasole și mazăre
Sunt surse bune de fibre și proteine vegetale. Pot fi adăugate în supe, salate sau tocănițe și reprezintă o modalitate practică de a crește sațietatea meselor.
Fructe întregi
Merele, perele, prunele și citricele furnizează fibre și apă. Fructele întregi sunt, în general, preferabile sucurilor, care conțin mult mai puține fibre.
Legume variate
Morcovii, broccoli, ardeii, varza și alte legume contribuie la aportul zilnic de fibre. Pot fi consumate crude, fierte sau preparate la cuptor.
Semințe și nuci
Semințele de chia, semințele de in măcinate și nucile adaugă fibre și alți nutrienți. Porțiile trebuie adaptate necesarului energetic, deoarece aceste alimente pot avea un conținut caloric ridicat.
Creșterea aportului de fibre ar trebui să fie treptată. O schimbare bruscă poate provoca balonare, gaze sau disconfort abdominal, iar consumul adecvat de lichide este important. Persoanele cu anumite afecțiuni digestive pot avea nevoie de recomandări individualizate.
De asemenea, simpla adăugare a fibrelor nu garantează scăderea în greutate. Contează și cantitatea totală de energie consumată, calitatea generală a alimentației, activitatea fizică și capacitatea de a menține aceste obiceiuri în timp.
Sursa: Medical News Today