Corpul uman produce peste 2 miliarde de tone de dioxid de carbon în fiecare an

publicat de Florin Mitrea
1 vizualizări
Corpul uman produce peste 2 miliarde de tone de dioxid de carbon în fiecare an

Corpul uman produce anual aproximativ 2,05 miliarde de tone de dioxid de carbon prin procesele metabolice care transformă hrana în energie. Cantitatea este cu 74% mai mare decât în 1985, iar principala explicație este creșterea populației globale. Totuși, acest CO2 nu trebuie confundat cu emisiile provenite din arderea combustibililor fosili: carbonul expirat de oameni face parte, în principal, din circuitul natural și rapid al carbonului. Descoperirea îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine fluxurile globale de carbon și să îmbunătățească modelele climatice.

În fiecare moment, miliarde de oameni respiră, iar fiecare expirație eliberează în atmosferă dioxid de carbon. Este un proces atât de firesc, încât rareori ne gândim la amploarea sa atunci când îl privim la scară planetară. Totuși, dacă adunăm cantitățile eliminate de toate organismele umane, rezultatul este impresionant: peste două miliarde de tone de CO2 în fiecare an.

Aceasta este concluzia unui studiu coordonat de cercetători de la Universitatea din Bath, publicat în revista științifică The Lancet Planetary Health la pe octombrie 2026. Potrivit estimărilor echipei de cercetători, metabolismul uman a produs aproximativ 2,05 miliarde de tone de dioxid de carbon în anul 2015, cu 74% mai mult decât în 1985, când cantitatea estimată era de 1,18 miliarde de tone.

Rezultatul aduce în atenție o componentă mai puțin analizată a ciclului global al carbonului: contribuția metabolismului uman la circulația acestui element între organisme și mediul înconjurător. Însă cum ajunge carbonul în organismul nostru și de ce îl eliminăm sub formă de dioxid de carbon?

Cum transformă organismul hrana în dioxid de carbon

Pentru a înțelege fenomenul, trebuie să privim puțin în interiorul celulelor. Organismul uman are nevoie permanent de energie pentru a-și menține funcțiile vitale, de la activitatea creierului și contracțiile musculare până la funcționarea inimii și menținerea temperaturii corporale.

O mare parte din această energie este obținută prin respirația celulară, proces biochimic prin care celulele descompun substanțele nutritive, în special glucoza și acizii grași, pentru a produce ATP (adenozin trifosfat), molecula care furnizează energia necesară activităților celulare. În cazul oxidării glucozei, procesul poate fi reprezentat simplificat printr-o reacție chimică bine cunoscută: glucoza reacționează cu oxigenul, rezultând dioxid de carbon, apă și energie.

Dioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului este transportat prin sânge către plămâni, unde trece în aerul din alveole și este eliminat prin expirație. Prin urmare, fiecare respirație reprezintă ultima etapă a unui proces metabolic continuu, în care organismul transformă energia chimică din hrană în forme utilizabile pentru supraviețuire.

Cantitatea de CO2 produsă nu este însă identică pentru toți oamenii. Ea depinde de masa corporală, vârstă, sex și nivelul activității metabolice. Un organism mai mare sau cu un consum energetic mai ridicat va produce, în general, mai mult dioxid de carbon.

La nivel individual, cantitatea pare relativ modestă. Însă, atunci când este multiplicată cu miliardele de oameni care trăiesc pe planetă, rezultatul devine un flux de carbon de importanță globală.

Populația în creștere a dus la majorarea cantității de CO2

Cercetătorii au încercat să afle nu doar cât dioxid de carbon produce omenirea prin metabolism, ci și cum s-a modificat această cantitate în ultimele decenii. Pentru aceasta, echipa a utilizat o bază de date internațională care conține mii de măsurători ale consumului energetic și producției de CO2 în condiții reale de viață. Analiza a inclus 9.006 măsurători provenite de la 6.756 de participanți, dintre care 4.479 de femei și 2.277 de bărbați.

Un rol important în acest studiu l-a avut metoda apei dublu marcate, utilizată pentru determinarea consumului energetic al organismului în condiții obișnuite de viață. Prin combinarea acestor informații cu date despre populația globală, distribuția pe vârste și masa corporală, cercetătorii au construit modele pentru estimarea producției de CO2 la nivel mondial.

Rezultatele au arătat o creștere de la 1,18 miliarde de tone în 1985 la 2,05 miliarde de tone în 2015. Cu alte cuvinte, producția globală de dioxid de carbon prin metabolismul uman a crescut cu aproximativ 74% în numai trei decenii.

Cea mai importantă explicație nu este însă faptul că fiecare om ar produce considerabil mai mult CO2 decât în trecut. Peste 60% din această creștere este asociată extinderii populației globale. Creșterea masei corporale a contribuit și ea la fenomen, dar într-o măsură mai mică. Estimările cercetătorilor indică o majorare de aproximativ 7–8% a producției individuale de CO2 în perioada analizată.

Așadar, principala cauză este una demografică: pe măsură ce numărul oamenilor a crescut, a crescut și cantitatea totală de carbon care circulă prin organismele umane.

De ce dioxidul de carbon expirat nu este echivalent cu emisiile combustibililor fosili

La prima vedere, descoperirea ar putea conduce la o concluzie greșită: dacă oamenii produc peste două miliarde de tone de CO2 anual, înseamnă că respirația umană contribuie semnificativ la încălzirea globală? Răspunsul cercetătorilor este negativ, iar explicația se află în originea carbonului.

Dioxidul de carbon eliminat prin respirație provine, în principal, din carbonul prezent în alimentele pe care le consumăm. Acesta a ajuns în lanțul alimentar prin fotosinteză, procesul prin care plantele absorb CO2 din atmosferă și utilizează energia luminii solare pentru a transforma carbonul în substanțe organice.

Atunci când consumăm plante sau produse de origine animală, preluăm carbonul care a circulat deja prin ecosisteme. Organismul îl utilizează în procesele metabolice, iar o parte importantă este eliberată ulterior în atmosferă sub formă de dioxid de carbon. Este vorba despre ceea ce oamenii de știință numesc ciclul rapid al carbonului, în care acest element circulă între atmosferă, plante, animale, sol și microorganisme.

Situația este diferită în cazul combustibililor fosili. Cărbunele, petrolul și gazele naturale conțin carbon provenit din organisme care au trăit cu milioane de ani în urmă. Acest carbon a fost izolat de circuitul atmosferic pentru perioade geologice îndelungate.

Prin arderea combustibililor fosili, oamenii transferă rapid în atmosferă carbon care fusese stocat în subsol timp de milioane de ani. Astfel, cantitatea de carbon din sistemul atmosferă-oceane-biosferă crește, contribuind la intensificarea efectului de seră și la schimbările climatice.

Prin comparație, respirația umană readuce în atmosferă carbonul care a fost absorbit relativ recent de plante și transferat prin lanțul alimentar. Aceasta este diferența fundamentală dintre cele două categorii de emisii. Molecula de CO2 este aceeași din punct de vedere chimic, însă originea carbonului și efectul asupra bilanțului global sunt diferite.

Asia concentrează cea mai mare parte a producției metabolice de dioxid de carbon

Studiul a evidențiat și diferențe importante între continente, determinate în principal de distribuția populației. Asia reprezintă cea mai mare contribuție la producția globală de dioxid de carbon prin metabolismul uman. China și India ocupă poziții dominante, ceea ce nu este surprinzător dacă luăm în considerare dimensiunea populațiilor celor două țări.

În 2015, cele două state au produs împreună aproximativ 744 de milioane de tone de CO2 prin metabolismul populației lor. Prin comparație, contribuția cumulată a următoarelor opt țări din clasamentul analizat – Bangladesh, Brazilia, Indonezia, Japonia, Nigeria, Pakistan, Rusia și Statele Unite – a fost de aproximativ 458 de milioane de tone anual.

Aceste diferențe nu reflectă neapărat particularități fiziologice ale populațiilor respective, ci mai ales numărul de locuitori și structura demografică.

Un alt rezultat interesant privește contribuția femeilor și bărbaților. La nivel individual, bărbații produc în medie ceva mai mult CO2 decât femeile, în principal datorită diferențelor de masă corporală. Totuși, atunci când cercetătorii au analizat întreaga populație, contribuțiile celor două sexe au devenit aproape egale. Explicația ține, printre altele, de speranța de viață mai mare a femeilor și de numărul mai ridicat al acestora în populația totală.

De ce contează această descoperire pentru studiul schimbărilor climatice

Studiul nu sugerează că oamenii ar trebui să respire mai puțin, să își reducă activitatea fizică sau să își schimbe alimentația pentru a diminua cantitatea de dioxid de carbon expirată. Scopul este unul diferit: îmbunătățirea modului în care oamenii de știință înțeleg și cuantifică circuitul global al carbonului.

Modelele climatice și bilanțurile globale ale carbonului trebuie să ia în considerare numeroase fluxuri, de la absorbția CO2 de către păduri și oceane până la emisiile provenite din activitățile industriale, agricultură și procesele biologice.

Metabolismul uman reprezintă un flux biologic important, care a fost insuficient cuantificat la scară globală. Includerea sa în modelele sistemului terestru ar putea îmbunătăți estimările privind circulația carbonului, în special în regiunile dens populate și în mediile urbane.

De asemenea, rezultatele atrag atenția asupra legăturii dintre evoluția demografică și fluxurile de materie și energie ale planetei. Dacă populația globală va continua să crească până la mijlocul sau către sfârșitul acestui secol, așa cum anticipează proiecțiile demografice, producția totală de CO2 prin metabolismul uman ar putea crește în continuare.

Rămâne însă esențial să distingem între fluxul brut de carbon și contribuția netă la acumularea CO2 în atmosferă. O cantitate mare de carbon poate circula prin organismele vii fără să reprezinte, în aceeași măsură, o sursă suplimentară de carbon pentru atmosferă.

O planetă în care fiecare organism face parte din circuitul carbonului

Descoperirea cercetătorilor de la Universitatea din Bath ne oferă o perspectivă interesantă asupra relației dintre viață și mediul înconjurător. Fiecare organism uman este o verigă într-un circuit biochimic mult mai amplu, prin care carbonul trece permanent de la atmosferă la plante, de la plante la animale și apoi se întoarce în mediul înconjurător.

Cele peste două miliarde de tone de dioxid de carbon produse anual prin metabolismul uman reprezintă un flux impresionant, dar nu trebuie confundat cu poluarea generată prin arderea combustibililor fosili. Importanța studiului constă tocmai în faptul că face vizibilă o componentă până acum insuficient cuantificată a ciclului global al carbonului.

Înțelegerea acestor procese este esențială pentru construirea unor modele climatice mai precise și pentru o imagine cât mai completă asupra modului în care activitatea biologică și cea umană influențează sistemul terestru.

Sursa: SciTechDaily

Din aceeași categorie

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii