Structurile miniaturale asemănătoare creierului uman transplantate la șobolani pot transmite semnale și pot răspunde la stimuli din mediu percepuți de mustățile animalului, potrivit unui nou studiu. Acest lucru demonstrează că neuronii crescuți din celule stem umane pot interacționa cu celulele nervoase de la rozătoarele vii, ceea ce ar putea reprezenta a cale de testare a terapiilor concepute pentru tratarea afecțiunilor neurologice ale oamenilor.
Oamenii de știință ar dori să utilizeze organoide de creier – structuri minuscule asemănătoare creierului, dezvoltate din celule stem umane – pentru a studia afecțiunile neurodegenerative și neuropsihiatrice ale oamenilor. Însă organoidele doar mimează creierul uman, nimic altceva. Ele nu își dezvoltă vase sanguine și nu pot primi nutrimente, ceea ce înseamnă că nu pot supraviețui mult timp. De asemenea, ele nu au parte de procesele stimulatorii necesare pentru a se dezvolta complet: în creierul unui bebeluș uman, creșterea neuronilor și stabilirea conexiunilor între aceștia se bazează, parțial, pe impulsurile primite de la simțuri.
Pentru a oferi oragnoidelor acest suport, oamenii de știință au crescut structurile din celule stem umane și le-au injectat apoi în creierul unor pui de șobolan abia fătați, așteptându-se ca celulele umane să se dezvolte împreună cu cele de șobolan. Echipa de cercetători a introdus organoidele într-o porțiune a creierului denumită cortex somatosenzitiv, care primește informații de la mustățile animalului și de la alte organe senzoriale, apoi le transmite altor regiuni din creier implicate în interpretarea acestor semnale.
Celulele de creier uman se maturizează mult mai lent decât cele de la șobolan, ceea ce a făcut ca cercetătorii să aștepte mai mult de șase luni până la integrarea completă a organoidelor în creierele de șobolan. Atunci când au examinat creierele animalelor la sfârșitul acestei perioade, cercetătorii au observat că integrarea s-a realizat cu succes.
Declanșarea unor comportamente
În raportul publicat în revista Nature, cercetătorii descriu modul în care au modificat genetic neuronii din organoide pentru a se activa atunci când sunt stimulați de lumina emisă de un cablu de fibră optică introdus în creierul șobolanilor.
Pentru a demonstra perspectivele în privința studierii tulburărilor cerebrale, oamenii de știință au creat organoide din celulele stem provenite de la trei persoane cu afecțiunea genetică denumită sindrom Timothy, care poate provoca simptome asemănătoare cu unele întâlnite la autism. Aceste structuri minuscule arătau la fel ca orice alte organoide ale creierului cultivate în laborator, însă atunci când cercetătorii le-au transplantat la șobolani, ele nu au crescut la fel de mari, iar neuronii lor nu s-au activat în același mod.
Unele dintre provocările unor astfel de studii sunt de natură etică. Oamenii sunt îngrijorați că crearea hibrizilor om-rozătoare ar putea afecta animalele. Anul trecut, un raport al US National Academies of Sciences, Engineering and Medicine a concluzionat că organoidele de creier uman încă sunt prea primitive pentru a putea fi conștiente, pentru a dobândi inteligență sau alte abilități care să necesite o reglementare legală.
Sursa: Nature