Coralii vor albi, pinguinii își vor pierde ghețurile antarctice, papagalii de mare nu își vor mai putea hrăni puii și maimuța-veveriță neagră din Amazon ar putea dispărea de pe suprafața pământului dacă lumea nu va reuși să limiteze creșterea temperaturilor globale la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Dincolo de această limită, numeroase specii vor întâmpina greutăți în găsirea hranei și supraviețuire, conform unui raport al WWF privind efectele climatului asupra a 12 specii-cheie de pe planetă.
În Marea Britanie, papagalii de mare sunt amenințați de mările aflate în încălzire. Țiparii reprezintă o parte însemnată a dietei păsărilor de mare, iar acești pești depind, la rândul lor, de crustaceele numite copepode. Însă acum mările mai calde duc la apariția copepodelor înainte ca țiparii să eclozeze. Drept urmare, peștii nu mai au suficientă hrană și rămân mai puțini pentru a fi prinși de papagali, ceea ce poate duce la afectarea unor colonii întregi. WWF a descoperit că, între anii 2000 și 2016, copepodele au apărut cu 20 de zile mai devreme de momentul eclozării țiparilor, o diferență care s-ar putea lărgi odată cu creșterea temperaturilor.
Raportul a descoperit că efectele încălzirii globale, care deja a ajuns la peste un grad Celsius față de perioada preindustrială, pot fi deja observate în Marea Britanie. De exemplu, iepurii de munte din ținutul muntos al Scoției își formează o blană de culoare albă în timpul iernii, pentru a se camufla, însă zăpezile se topesc mai repede, înainte ca blana lor să revină la culoarea maro, ceea ce îi lasă expuși la prădători.
Deși o încălzire cu 0,5 grade Celsius față de nivelurile actuale ar putea părea mică, raportul a arătat că vor fi afectate o varietate de specii, inclusiv leoparzii de zăpadă, hipopotamii, maimuțele, broaștele, țestoase de mare și coralii. Țestoasele de mare sunt sensibile la cele mai mici variații ale temperaturii, deoarece sexul indivizilor este determinat atunci când ouăle se află la incubat în nisip – un nisip mai cald înseamnă mai multe femele și masculi insuficienți sau poate duce chiar la blocarea eclozării.
Raportul a mai examinat soarta maimuței-veveriță cu cap negru din Amazon, care trăiește în câmpiile inundabile, astfel că o un singur eveniment de inundare la scară largă ar putea duce la dispariția întregii populații.
Vor fi afectate și anumite interese comerciale din lume dacă temperaturile cresc cu mai mult de 1,5 grade Celsius. Un exemplu în acest sens sunt plantațiile de cafea, care sunt vulnerabile la creșterea temperaturii – aproape 90% dintre plantațiile de cafea arabica din America de Sud ar putea deveni neprielnice producției până în anul 2050.
Mike Barrett, director executiv pentru științe și conservare la WWF, a declarat că schimbările climatice contribuie la pierderi uriașe ale vieții sălbatice: populațiile de viețuitoare sălbatice deja au scăzut cu 68% începând din anul 1970. „Natura ne susține modul de viață, iar continua sa distrugere nu înseamnă numai devastarea comunităților de plante și animale locale, ci și crearea unei planete mai fierbinți și mai puțin stabile, ceea ce punea în pericol chiar supraviețuirea noastră. Impacturile schimbărilor climatice deja sunt resimțite, iar dacă nu acționăm acum pentru a ține încălzirea globală sub limita de 1,5 grade Celsius, vom aluneca tot mai rapid spre o catastrofă.”
WWF a mai descoperit că protejarea habitatelor vitale ar fi esențială pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Cu cât mai multe terenuri sunt golite de vegetație și de ecosistemele lor complexe, cu atât criza climatică se va adânci mai repede. De exemplu, mediile marine poluate și degradate înseamnă că oceanele pot absorbi mai puțin carbon, defrișările distrug depozitele de carbon, iar uscarea turbăriilor și zonelor umede eliberează mai mult dioxid de carbon în atmosferă.
Tanya Steele, director executiv la WWF, a declarat că raportul arată de ce guvernele trebuie să-și întărească angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră înainte de întâlnirea ONU privind schimbările climatice, programată pentru noiembrie la Glasgow. Numeroase țări, printre care Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, au promis reduceri semnificative ale emisiilor până în 2030, dar, luate împreună, acestea tot ar duce la o încălzire cu 2,4 grade Celsius până la sfârșitul acestui secol, conform estimărilor.
Sursa: The Guardian.