Gripa. Ebola. O răceală obișnuită. HIV/SIDA. Pojarul. Toate aceste boli, dar și multe altele, sunt cauzate de virusuri. Unele sunt grave, altele sunt mai puțin grave. Indiferent de situație, virusurile fac parte din viața noastră.
Multă lume este surprinsă de faptul că virusurile nu sunt entități vii, deși ele „trăiesc” în interiorul corpului nostru. Virusurile se pot replica doar în interiorul unei celule-gazdă. Gazdă poate fi un animal, o plantă, o bacterie sau o ciupercă.
Virusurile sunt adesea confundate cu o altă familie de germeni: bacteriile. Însă virusurile sunt mult, mult mai mici. Ne putem imagina un virus ca pe un pachet minuscul acoperit de o învelitoare proteică. Materialul său genetic este fie ADN-ul, fie ARN-ul. Fiecare moleculă servește drept carte de instrucțiuni, informația sa spunând celulei-gazdă să producă mai multe virusuri.
Din acest punct de vedere, virusul este un deturnător. El pătrunde într-o celulă, apoi determină celulă să facă ce vrea el. În final, celula-gazdă moare și eliberează mai multe virusuri, care infectează celule noi. În acest fel virusul îmbolnăvește gazda.
Organismul poate scăpa de numeroase virusuri prin mijloace proprii, însă există virusuri care reprezintă o provocare mare pentru organism. De aceea există medicamente împotriva virusurilor, denumite antivirale. Acestea pot funcționa în felurite moduri, cum ar fi blocarea pătrunderii virusului în celula-gazdă. Altele perturbă procesul de replicare a virusului.
În general, virusurile pot fi dificil de îndepărtat din organism. Motivul îl constituie faptul că ele trăiesc în interiorul celulelor, unde se află la adăpost față de medicamente. Este important de amintit că antibioticele nu funcționează împotriva virusurilor.
Virusurile: structură, clasificare, reproducere
Virusurile sunt paraziți microscopici, în general de dimensiuni mult mai mici decât bacteriile, cărora le lipsește capacitatea de a se dezvolta [...]
Cea mai bună apărare: să ne păstrăm sănătatea
Când vine vorba despre virusuri, cea mai bună apărare este atacul. De aceea vaccinurile sunt foarte importante; ele ajută organismul să se apere.
Iată cum funcționează lucrurile. Uneori, un germene – o bacterie sau un virus – pătrunde în organism. Oamenii de știință numesc acestă entitate drept antigen. Sistemul imunitar al organismului recunoaște, de obicei, antigenul ca fiind un invadator străin. Apoi sistemul imunitar produce anticorpi pentru a ataca antigenul. Această luptă lasă organismul protejat. Iar acest lucru este, de obicei, valabil chiar dacă invadatorul infectează din nou. Această protecție pe termen lung se numește imunitate.
Vaccinurile oferă protecție fără a exista riscul unei infecții reale. Un vaccin poate conține antigeni slăbiți sau omorâți, care, odată introduși în organism, nu pot produce o infecție. Însă ei pot stimula corpul să producă anticorpi.
În decursul timpului, vaccinurile au redus numărul infecțiilor (și al deceselor) asociate cu numeroase virusuri. De exemplu, vaccinurile au contribuit la eradicarea variolei. Acest lucru este aproape valabil și pentru poliomielită, care continuă să se răspândească doar în Afganistan, Pakistan și Nigeria.
Însă nu toate virusurile sunt dăunătoare. Unele dintre ele pot infecta bacteriile, fiind numite bacteriofagi. Uneori, medicii folosesc aceste virusuri specializate ca alternativă la antibiotice în tratarea infecțiilor bacteriene. (Bacteriofagii pot transfera ADN-ul de la o bacterie la alta, chiar dacă bacteriile sunt din specii diferite.)
Oamenii de știință folosesc virusurile și în alte scopuri benefice, exploatând remarcabila lor capacitate de a infecta celulele. Mai întâi, cercetătorii alterează virusul pentru a introduce materialul genetic într-o celulă. Atunci când este utilizat în acest fel, virusul este numit vector. Materialul genetic livrat poate conține instrucțiuni pentru producerea unei proteine pe care corpul nu o poate produce.
Sursa: Science News Explores