Un raport al ONU arată oportunitățile pentru îmbunătățirea calității aerului

publicat de Florin Mitrea
9 vizualizări
Emisii industriale

Poluarea aerului contribuie la aproximativ șapte milioane de decese în fiecare an la nivel mondial. Ea reprezintă una dintre cele mai ușor de evitat cauze de îmbolnăvire și deces la nivel global și cel mai mare risc pentru sănătate asociat cu mediul înconjurător.

În plus, poluarea aerului este o cauză a inechităților în materie de sănătate, care afectează în mod disproporționat femeile, copiii, persoanele în vârstă și populațiile cu venituri mici.

Recenta analiză globală a legislației privind poluarea aerului, realizată de Programul de Mediu al Organizației Națiunilor Unite (UNEP), a avut rolul de a cristaliza cunoștințele privind calitatea aerului într-un set de bune practici privind legislația și managementul din domeniul poluării aerului. Pentru a-și atinge obiectivul, raportul a realizat o analiză riguroasă a legislației naționale privind calitatea aerului și a eficienței acesteia în îmbunătățirea calității aerului în statele membre ale ONU. Raportul subliniază lipsurile actuale în privind efoturilor de reducere a poluării aerului și ilustrează oportunitățile pentru îmbunătățirea calității aerului în țările membre.

Analiză legislatie poluare aer

Analiza globală a legislației privind poluarea aerului arată că 31% dintre țări urmează să adopte standarde de calitate a aerului ambiental, iar 43% dintre state nu au o definiție legală pentru poluarea aerului. | Ilustrație: DAEUN JEONG

Ce este poluarea aerului?

Poluarea aerului se referă la substanțele din atmosferă care afectează oamenii și alte organisme vii. Termenul este o ”umbrelă” ce include lucruri precum funinginea și ozonul, care pot produce iritații ale ochilor și gâtului și pot afecta plămânii în cazul expunerii acute la cantități mari sau a expunerii prelungite (cronice) la cantități mici.

Aceste substanțe au o durată de viață relativ scurtă în atmosferă (mai puțin de un an) și au un impact direct asupra calității aerului. Totuși, poluanții aerului pot include gazele cu efect de seră, cum sunt dioxidul de carbon și metanul, care sunt mai puțin relevante pentru sănătatea omului pe termen scurt, dar contribuie la schimbările climatice – care au impacturi pe termen lung asupra calității aerului, sănătății omului și mediului înconjurător.

Oamenii de știință grupează acești poluanți cu caracteristici atât de diferite deoarece ei sunt interconectați. De exemplu, schimbările climatice duc la creșterea nivelului mărilor, fenomene meteo extreme, decese din cauza caniculei, intensificarea transmiterii bolilor infecțioase și condiții de stagnare a atmosferei care sporesc impactul negativ local al poluării aerului. În plus, incendiile, care vor deveni mai frecvente în unele regiuni din cauza schimbărilor climatice, pot duce la creșterea nivelurilor de particule periculoase pentru sănătatea omului.

Ce pot face țările pentru îmbunătățirea calității aerului?

Raportul UNEP privind analiza legislației referitoare la calitatea aerului admite că nu există o soluție unică pentru dezvoltarea unei legislații robuste, care să poată fi aplicată în toate țările. Iată cinci recomandări-cheie subliniate de raport.

Recomandări poluare aer

Cinci recomandări-cheie pentru reducerea poluării aerului la nivel global. | Ilustrație: DAEUN JEONG

1. Reglementarea calității aerului pe care îl respirăm

Expunerea la poluarea din aerul pe care îl respirăm (aerul ambiental) se datorează unei game largi de comportamente sociale și economice, cum ar fi folosirea autovehiculelor, industria, producerea energiei și densitatea populației. În timp ce emisiile ridicate contribuie la slaba calitate a aerului, anumite tipuri de condiții de mediu pot agrava efectele poluării prin facilitarea acumulării acesteia în lipsa ventilației.

Un bun exemplu în acest sens este metropola Los Angeles din S.U.A., care este amplasată pe o zonă joasă de coastă, înconjurată de munți la est. Aerul oceanic rece bate dinspre vest și acționează ca un dop deasupra bazinului cald și însorit, blocând astfel aerul cald și poluarea. Aceasta exacerbează expunerea populației la niveluri ridicate de emisii produse de activitățile desfășurate în oraș.

2. Legislație-cadru privind calitatea aerului în termeni de sănătate publică

Reducerea efectivă a emisiilor și înfrânarea poluării aerului constituie o provocare și un efort financiar atât pentru industrie, cât și pentru autoritățile publice. Dacă definirea legală a ”poluării aerului” nu este cuprinzătoare, atunci cei responsabili de implementarea măsurilor de reducere vor căuta să ocolească resposabilitățile pe care le au.

3. Responsabilizarea instituțiilor

Pentru reducerea cu succes a poluării aerului este necesar ca standardele să fie executorii, ceea ce include continua monitorizare și modelare a aerului ambiental. Pentru a ne asigura că standardele sunt atinse, entitățile care emit poluanți în atmosferă ar trebui să transmită periodic rapoarte ale concentrațiilor poluanților din aer către autoritățile publice sau agențiile guvernamentale.

În cazul în care standardele nu sunt respectate, ar trebui să existe căi de tragere la răspundere a celor responsabili. Acestea pot include obligarea părții responsabile să ia măsuri de remediere, realizarea unui plan de măsuri pentru atingerea standardelor sau a unor planuri de urgență pentru abodarea nivelurilor periculoase de poluanți. Măsurile mai stricte ar putea include amenzi zilnice, închiderea companiei în cauză sau chiar atragarea răspunderii penale (cum se întâmplă de obicei în China).

4. Un proces public și cu participarea tuturor

Cetățenii trebuie să aibă un cuvânt de spus în implementarea legislației privind calitatea aerului. Furnizarea de informații publice privind starea poluării aerului este o componentă esențială pentru orice politică de calitate a aerului, mai ales pentru că poluarea aerului nu este întotdeauna vizibilă. Cea mai bună cale de diseminare a informațiilor este adoptarea unor indici de calitate a aerului care să fie accesibili și ușor de interpretat.

Atunci când anumite comunități sunt afectate în mod disproporționat de calitatea slabă a aerului, ar trebui să existe un mecanism legal prin care acele comunități să poată acționa. Un exemplu în acest sens este Indonezia, unde legislația privind calitatea aerului menționează explicit dreptul comunităților de a deschide procese colective în cazul poluării mediului.

5. Adoptarea celor mai noi descoperiri științifice

Un sistem robust de calitate a aerului include un proces clar de revizuire a legislației. Acest lucru se datorează faptului că dovezile despre calitatea aerului se acumulează și se modifică în timp datorită procesului de monitorizare, la fel cum se întâmplă și cu cunoștințele științifice despre efectele poluării.

Revizuirea legislației privind calitatea aerului este inevitabilă într-un sistem în care legea calității aerului este axată pe obiective de sănătate publică. Revizuire legislației oferă o oportunitate pentru schimbul de cunoștințe și îmbunătățirea continuă.

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii