Un ecosistem este format din totalitatea lucrurilor vii și nevii dintr-un anumit cadru natural. Plantele, animalele, microorganismele, rocile, solul, apa și lumina soarelui sunt componente majore ale multor ecosisteme.
Toate tipurile de ecosisteme se încadrează în una din două categorii: ecosisteme terestre și ecosisteme acvatice. Ecosistemele terestre sunt cele bazate pe uscat, în timp ce ecosistemele acvatice sunt cele bazate pe apă.
Principalele tipuri de ecosisteme sunt pădurile, pajiștile, deșerturile, tundra, apa dulce și apa marină.
Cuvântul ”biom” poate fi folosit pentru a descrie ecosistemele terestre care se extind pe o regiune geografică mare, cum ar fi tundra. Este de reținut faptul că, în cadrul unui ecosistem, caracteristicile specifice variază foarte mult – de exemplu, un ecosistem oceanic din Marea Caraibelor va conține specii foarte diferite față de un ecosistem din Golful Alaska.
Ecosistemele de pădure
Ecosistemele de pădure sunt clasificate în funcție de tipul climatului, astfel: tropicale, temperate și boreale.
La tropice, pădurile tropicale conțin o floră și o faună mult mai diverse decât ecosistemele din oricare altă regiune de pe planetă. În aceste medii calde și umede, arborii cresc înalți, frunzișul este bogat și dens, iar speciile trăiesc de la nivelul solului până în vârful coronamentului.
În regiunile temperate, ecosistemele forestiere pot fi de foioase, conifere sau de amestec, iar unii arbori își pierd frunzele toamna, în timp ce alții rămân verzi pe tot parcursul anului.
În nordul îndepărtat, chiar la sud de Arctica, pădurile boreale – cunoscute și sub numele de taiga – sunt formate din conifere.
Ecosistemele de pajiște
Ecosistemele de pajiște pot fi întâlnite sub formă de prerii, savane și stepe. Ele se găsesc, de obicei, în regiunile tropicale și temperate, deși pot exista și în zone mai reci, așa cum este cazul binecunoscutei stepe siberiene.
Pajiștile au în comun o caracteritică climatică, și anume semiariditatea. Arborii sunt rari sau inexistenți, iar florile pot fi amestecate cu ierburile. Pajiștile oferă un mediu ideal pentru pășunatul animalelor.
Ecosistemele de deșert
Trăsătura comună definitorie a ecosistemelor de deșert este nivelul redus de precipitații, în general mai mic de 25 de centimetri pe an. Nu toate deșerturile sunt fierbinți – ecosistemele deșertice pot exista de la tropice până în zona arctică, dar, indiferent de latitudine, ele sunt adesea vânturoase.
Unele deșerturi conțin dune de nisip, în timp ce altele sunt stâncoase. Vegetația este rară sau inexistentă, iar speciile de animale, cum sunt insectele, reptilele și păsările, sunt bine adaptate la condițiile de uscăciune.
Ecosistemele de tundră
La fel ca deșerturile, ecosistemele de tundră sunt caracterizate prin condiții de mediu aspre. În tundra lipsită de arbori, bătură de vânturi și acoperită de zăpadă, solul poate rămâne înghețat tot timpul anului – stare cunoscută sub denumirea de permafrost.
În timpul primăverii și al verii scurte, zăpezile se topesc, producând iazuri de mică adâncime, care atrag păsările acvatice migratoare. Lichenii și florile mici devin vizibile în această perioadă a anului.
Termenul de ”tundră” desemnează cel mai frecvent regiunile polare, dar la latitudini mai joase, comunitățile asemănătoare tundrei, cunoscute sub denumirea de tundră alpină, pot fi întâlnite la altitudini mari.
Ecosisteme de apă dulce
Ecosisteme de apă dulce pot fi întâlnite în izvoare, păraie, râuri, iazuri, lacuri, bălți și mlaștini cu apă dulce. Ele sunt împărțite în două clase: (1) cele în care apa este aproape staționară, cum sunt iazurile, și (2) cele în care apa curge, cum sunt pâraiele.
Ecosistemele de apă dulce găzduiesc mai mult decât pești; aici trăiesc și alge, insecte, amfibieni și plante acvatice.
Ecosistemele marine
Ecosistemele marine diferă de cele de apă dulce prin faptul că ele conțin apă sărată, în care, de obicei, trăiesc alte specii decât cele din apele dulci.
Ecosistemele marine sunt cele mai numeroase ecosisteme de pe glob. Ele cuprind nu numai fundul și suprafața oceanului, ci și zonele de maree, estuarele, mlaștinile sărate, mangrovele și recifele de corali.