Țările din jurul Mării Baltice nu respectă acordurile internaționale privind reducerea poluării mediului marin cauzate de agricultură. Aceasta în ciuda faptului că activitățile de cultivare a plantelor constituie cea mai importantă sursă de poluare cu nutrimente din Marea Baltică.
O echipă internațională de cercetători prezintă dovezi ale acestor circumstanțe într-un articol științific din jurnalul Ambio, publicat de către Academia Regală de Științe din Suedia.
Țările și-au luat un angajament cu 20 de ani în urmă pentru a implementa zece măsuri de reducere specifice în legislația lor națională privind poluarea din agricultură – cum ar fi capacitatea minimă de stocare a gunoiului și reglementări privind densitatea animalelor.
Studierea legislației și reglementărilor existente la nivel național în privința poluării cu nutrimente arată că niciuna dintre cele nouă țări semnatare ale Convenției Mării Baltice nu respectă în totalitate acordul semnat. Prin urmare, nutrimentele se scurg în mediul marin peste limita de toleranță a Mării Baltice, ducând la creșterea excesivă a algelor și eutrofizare chiar și în marea deschisă.
Țările mai mari, precum Germania, Polonia și Rusia, înregistrează cea mai slabă implementare a măsurilor de reducere a poluării în legislația lor națională. Performanța este redusă în special în Rusia și Polonia, dar chiar și Germania este în urmă, în ciuda unei hotărâri a Curții Europene. Cele mai performante țări sunt Suedia și Estonia. Cu toate acestea, studiul identifică, în toate cele nouă țări, neajunsuri privind conformarea cu măsurile importante de reducere a poluării prevăzute de Convenție.
”Deși Convenția specifică niveluri maxime ale cantităților de nutrimente pe care fermierii le pot aplica pe culturi, acestea nu sunt implementate complet de nicio țară. Fie nivelurile de nutrimente sunt prea generoase, fie sunt aplicate în doar o parte a teritoriului, fie lipsesc cu desăvârșire. Nivelul maxim de 25 kg de fosfor la hectar lipsește în majoritatea zonelor, chiar dacă nevoile de reducere a acestui nutriment sunt acum foarte presante”, spune Mikael Skou Andersen, profesor de științele mediului la Universitatea din Aarhus și membru al echipei de cercetare.
Măsurile de reducere au fost adoptate de Convenție în anticiparea transferurilor financiare de la Uniunea Europeană către fermierii din Polonia și țările baltice. Totuși, cercetătorii au descoperit că țările estice au utilizat foarte puțin ajutorul economic disponibil ca parte a Politicii Comune în Agricultură, pentru a susține reducerea poluării cu nutrimente a mediului marin. Planul de Acțiune pentru Marea Baltică este revizuit la fiecare șapte ani. În timpul președinției germane actuale a HELCOM este de așteptat o revizuire la întâlnirea ministerială de pe 20 octombrie de la Lubeck.
Studiul a fost realizat de către o echipă de cercetare formată din reprezentanți ai Danemarcei, Finlandei, Lituaniei și Suediei, cu susținere financiară din partea programului de cercetare BONUS și a FORMAS.
Sursa: Phys.org