O scurtă istorie a dinozaurilor

publicat de Florin Mitrea
17 vizualizări
Dinozauri

Dinozaurii reprezintă un grup de animale care a apărut în urmă cu între 240 și 230 de milioane de ani și a dominat Pământul până în urmă cu 66 de milioane de ani, când un asteroid uriaș s-a ciocnit cu planeta noastră. În toată această perioadă, dinozaurii au evoluat de la niște creaturi de mărimea unui câine până la cele mai gigantice bestii care au existat vreodată.

Unii dinozauri carnivori s-au micșorat în timp și au dat naștere păsărilor. Așadar, din acest punct de vedere, doar dinozaurii non-aviari au dispărut.

În timpul celor aproximativ 174 de milioane de ani de existență a dinozaurilor, lumea s-a schimbat foarte mult. Atunci când dinozaurii au apărut în Triasic (în urmă cu între 251,9 și 201,3 milioane de ani), ei au trăit pe supercontinentul Pangea. Însă în momentul în care asteroidul a lovit Pământul, la sfârșitul Cretacicului, continentele arătau aproximativ ca astăzi.

Ce sunt dinozaurii?

Cele mai vechi fosile de dinozaur, datând din urmă cu 231 de milioane de ani, au fost descoperite în nord-vestul Argentinei (în Ischigualasto Provincial Park) și includ genurile Herrerasaurus, Eoraptor și Eodromaeus. Oamenii de știință încă nu s-au pus de acord dacă genul Nyasasaurus, descoperit în Tanzania și datând din urmă cu 240 de milioane de ani, este tot un dinozaur timpuriu sau un dinozauromorf – un grup care include dinozaurii și rudele lor apropiate.

Indiferent de când au apărut, anatomia unică a dinozaurilor i-a separat de alte grupe de animale. Dinozaurii sunt arhozauri, o cladă (diferite grupe de animale care au același strămoș comun) care include crocodilienii, pterozaurii, dinozaurii și păsările. Arhozaurii au apărut după extincția de la sfârșitul Permianului, din urmă cu 252 de milioane de ani. În decursul timpului, unii arhozauri, printre  care și dinozauromorfele, au adoptat o postură verticală, ceea ce înseamnă că aveau picioarele sub corp, nu în părțile laterale ale acestuia. Pe măsură ce arhozaurii au evoluat, dinozauromorfele și-au dezvoltat cozi lungi, mușchi puternici ai picioarelor și oase suplimentare în zona șoldurilor, ceea ce le-a permis să se deplaseze rapid și eficient.

Schelet de dinozaur

Probabil că dinozaurii aveau sângele cald. Anatomia lor unică (gâtul puternic și postura verticală) le-a oferit avantaje în fața altor grupe de animale. | Foto: UNM BIOLOGY

Din unele dinozauromorfe au evoluat dinozaurii. Diferențele dintre cele două grupe erau minore, dar anatomia dinozaurilor a oferit beneficii sporite, inclusiv  brațe care se puteau mișca în lateral, vertebre ale gâtului care puteau susține mușchi mai puternici și o articulație în care osul coapsei se întâlnea cu pelvisul.

Postura verticală a eliberat membrele anterioare, fapt care a permis unor dinozauri, precum iguanodonții, să apuce crengile și dinozaurilor carnivori să-și prindă prada cu ajutorul ghearelor. În final, existența membrelor anterioare libere a permis apariția și evoluția zborului la păsările de mai târziu.

Mai mult, se pare că dinozaurii aveau sângele cald, potrivit unui studiu asupra ratei lor de creștere.

Clada Dinosauria (care înseamnă „șopârlă teribilă”, în limba greacă) a fost inventată a anul 1842, de către paleontologul englez Richard Owen, care a inclus în cadrul ei pe teropodul carnivor Megalosaurus, pe sauropodul cu gât lung Cetiosaurus și pe ornitiscianul Iguanodon. Fiecare dintre acești dinozauri reprezintă unul dintre cele trei grupuri majore de dinozauri.

Tipuri de dinozauri

Până la nivelul anului 2021, fuseseră descrise 1.545 de specii de dinozauri, potrivit Paleobiology Database. În fiecare an sunt descrise circa 50 de specii necunoscute anterior.

Toți acești dinozauri sunt încadrați în unul dintre următoarele trei grupuri: Ornithischia, Theropoda și Sauropodomorpha.

Dinozaurii din grupul Ornithischia includ speci erbivore cu cioc, cum este Stegosaurus, specii cu cioc de rață (hadrozauri) și specii dotate cu coarne, cum este Triceratops, dar și specii acoperite cu plăci cornoase, cum este Ankylosaurus. O parte dintre acești dinozauri mergeau pe patru picioare, în timp ce alții erau bipezi.

Sauropodomorpha erau dinozauri cu gâtul lung, capul mic, abdomenul mare și picioarele asemănătoare unor coloane. Acest grup include sauropodele (cum ar fi Diplodocus) și titanozaurii (cum ar fi Dreadnoughtus și Argentinosaurus), care au fost printre cele mai mare animale terestre care au trăit vreodată.

Theropoda era un grup de dinozauri carnivori, deși unii dintre aceștia, cum este Chilesaurus diegosuarezi, și-au modificat dieta pentru a deveni erbivore sau omnivore. Din rândul teropodelor fac parte Tyrannosaurus rex și Velociraptor, precum și păsările, care au evoluat din teropodele mici.

Când au trăit dinozaurii?

Dinozaurii au trăit în cea mai mare parte a Mezozoicului, o era care a s-a întins din urmă cu 252 de milioane de ani până în urmă cu 66 de milioane de ani. Era Mezozoică include trei perioade: Triasic, Jurasic și Cretacic.

Dinozaurii au evoluat din dinozauromorfele de mici dimensiuni în Triasic, o perioadă în care climatul era uscat. Timp de zeci de milioane de ani ei s-au confruntat cu competiția din partea arhozaurilor, dar au început să devină dominanți atunci când Pangea a început să se fragmenteze.

În timpul Jurasicului (în urmă cu între 201,3 și 145 de milioane de ani), dinozaurii au devenit dominanți, iar unii dintre ai au crescut la dimensiuni uriașe. De exemplu, Vouivria damparisensis, primul titanozaur, datează din urmă cu 160 de milioane de ani. El cântărea circa 15 tone și avea o lungime de peste 15 metri. Dinozauri emblematici din această perioadă sunt Brontosaurus, Brachiosaurus, Diplodocus și Stegosaurus. În Jurasic au evoluat plantele cu flori și au apărut primele păsări, inclusiv Archaeopteryx.

În timpul Cretacicului, dominația dinozaurilor a continuat, în timp ce continentele s-au îndepărtat și mai mult. Dinozaurii faimoși din această perioadă sunt T. rex, Triceratops, Spinosaurus și Velociraptor. Cei mai mari dinozauri care au existat vreodată, inclusiv Argentinosaurus, au trăit în Cretacic. Această perioadă s-a încheiat cu evenimentul de extincție din Cretacic-Terțiar (K-Pg), atunci când un asteroid cu diametrul de 10 km a lovit Pământul, lăsând în urmă un crater de peste 180 km în diametru în Peninsula Yucatan din Mexic.

Zona de impact, cunoscută sub denumirea de craterul Chicxulub, conține dovezi ale cuarțului „șocat” și granule asemănătoare sticlei, denumite tectite, care se formează atunci când roca este vaporizată și răcită rapid – indicii geologice ale faptului că o rocă din spațiu a lovit zona cu o forță incredibilă.

Care a fost cel mai mare dinozaur? Dar cel mai mic?

Unii dinozaurii erau enormi, în timp ce alții erau minusculi. Cel mai mic dinozaur este un dinozaur avian care există și astăzi: Mellisuga helenae, o specie de colibri din Cuba, care măsoară doar 5 cm în lungime și cântărește mai puțin de 2 grame. În ceea ce privește dinozaurii non-aviari dispăruți, un dinozaur asemănător cu un liliac, descoperit în China și numit Ambopteryx longibrachium, măsura 32 cm în lungime și cântărea aproximativ 306 g, potrivit unui studiu din anul 2019 publicat în Nature.

Titanozaurii au fost cea mai mari dinozauri. Cu toate acestea, deoarece paleontologii rareori descoperă un schelet întreg, iar țesuturile moi (organele și mușchii) nu se fosilizează prea des, este dificil să se stabilească masa dinozaurului. Pretendenții la titlul de cel mai mare dinozaur din lume sunt Argentinosaurus, care cântărea 110 tone, și Patagotitan, care cântărea 69 de tone.

Argentinosaurus

O reconstituire ipotetică a lui Argentinosaurus huinculensis, un titanozaur din Cretacicul târziu. | Ilustrație: NOBU TAMURA/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY 3.0)

Cel mai lung dinozaur a fost Supersaurus, un sauropod din Jurasic care avea cel puțin 39 m lungime. Un alt dinozaur lung a fost Diplodocus, care atingea o lungime de 33 m.

Cel mai înalt dinozaur a fost Giraffatitan, un sauropod cu înălțimea de 12 m din Jurasicul târziu, în urmă cu circa 150 de milioane de ani, care a trăit în Tanzania de astăzi.

Pterozaurii nu sunt dinozauri

În epoca dinozaurilor au trăit numeroase animale uimitoare, iar unele dintre acestea au fost confundate cu dinozaurii. Cea mai frecventă greșeală este aceea de a considera pterozaurii drept dinozauri. Pterozaurii erau reptile cu aripi și arhozauri, adică erau rude cu dinozaurii, nu dinozauri.

Ordinul Crocodilia include crocodilii care au dispărut și crocodilii de astăzi, precum și rudele lor apropiate. Crocodilienii sunt arhozauri, dar nu sunt dinozauri. Crocodilienii de astăzi și păsările (care sunt dinozauri) sunt singurii supraviețuitori ai cladei Archosauria.

Oceanele din Mezozoic erau pline de viață marină, inclusiv reptilele prădătoare cunoscute sub denumirea de mosazauri (cum este Mosasaurus), plesiozauri și ihtiozauri. Însă niciuna dintre aceste reptile cu era dinozaur.

Dinozaurii aveau pene?

Da, unii dinozauri aveau pene, la fel ca descendenții lor, păsările. Penele nu se fosilizează prea bine, însă unele fosile remarcabile, mai ales cele din provincia Liaoning din China, care au fost îngropate în urma unei erupții vulcanice, conțin pene bine conservate. Câteva exemple de dinozauri cu pene sunt: Zhenyuanlong suni, Yutyrannus huali și Jianianhualong tengi.

Nu este clar de ce au apărut penele la dinozauri, dar ele putea fi folosite pentru menținerea căldurii corpului și a ouălor, pentru comunicare în perioada de împerechere și pentru zborul prin planare. Inițial, s-a crezut că doar teropodele și urmașii lor aveau pene, dar cercetătorii au descoperit pene pufoase la dinozaurul erbivor Kulindadromeus zabaikalicus (un ornitiscian), ceea ce sugerează că penele erau mult mai răspândite la dinozauri decât s-a crezut anterior.

Este posibil ca și pterozaurii să fi avut pene, potrivit unui studiu din anul 2018 publicat în Nature Ecology & Evolution, însă este necesară descoperirea mai multor exemplare pentru a fi siguri. În mod remarcabil, chiar și T. rex avea pene.

Dinozaurii putea zbura?

Unii dinozauri puteau zbura, inclusiv prima pasăre cunoscută – Archaeopteryx -, descoperită în Germania și datând din urmă cu 150 de milioane de ani, de la sfârșitul Jurasicului.

Totuși, spre deosebire de păsările din zilele noastre, dinozaurii dispăruți putea zbura doar pe distanțe scurte. Cercetările au arătat că erau necesare picioare cu mușchi puternici, aripi mari și o dimensiune a corpului relativ mică pentru ca păsările străvechi și dinozaurii asemănători păsărilor să poată zbura.

Dinozaurii asemănători păsărilor Microraptor și Rahonavis și cinci genuri de dinozauri aviari – Archaeopteryx, Sapeornis, Jeholornis, Eoconfuciusornis și Confuciusornus – ar fi putut să se lanseze în zbor, fără a mai fi nevoie să alerge pentru a-și lua avânt.

Zhenyuanlong suni

Reconstituire a lui Zhenyuanlong suni, un dinozaur cu aripi care este un văr apropiat al lui Velociraptor. Deși avea aripi asemănătoare păsărilor, probabil că animalul nu putea zbura, cel puțin nu așa cum o fac păsările de astăzi. | Ilustrație: EMILLY WILLOUGHBY/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY-SA 4.0)

Când au dispărut dinozaurii?

Încă nu este clar cât de bine o duceau dinozaurii înainte ca asteroidul să lovească planeta. Un număr de studii sugerează că, la sfârșitul Cretacicului, diversitatea dinozaurilor era în scădere, mai ales în rândurile celor erbivori. Însă aceste studii se bazează pe fosile incomplete și modele care s-ar putea să nu spună întreaga poveste.

Chiar dacă diversitatea dinozaurilor era în scădere, este posibil ca ei să-și fi revenit dacă asteroidul nu se ciocnea cu Pământul. Dinozaurii trăiau pe fiecare continent, inclusiv în Antarctica, și făceau parte din numeroase ecosisteme, fiind erbivori, omnivori și prădători de top.

Coliziunea cu asteroidul a provocat distrugeri masive, inclusiv unde de șoc, valuri de căldură, incendii de vegetație, tsunamiuri, erupții vulcanice, ploii acide letale și cutremure de pământ. Aerul era plin de praf și cenușă ridicate de impactul cu asteroidul. Praful fierbinte din aer a crescut temperatura timp de mult ore după impact și a prăjit de vii animalele care nu erau suficient de mici pentru a se ascunde undeva în subteran, în apă sau în caverne.

Praful și particulele au rămas în atmosferă, blocând lumina solară timp de mai mulți ani și provocând o iarnă nucleară care a răcit planeta și a dus la moartea a nenumărate plante și animale.

Este posibil ca animalele omnivore terestre, de mici dimensiuni, cum ar fi mamiferele, șopârlele, țestoasele sau păsările, să fi supraviețuit dezastrului, hrănindu-se ca necrofagi cu carcasele dinozaurilor morți, ciuperci, rădăcini și materie vegetală aflată în descompunere. Animalele cu un metabolism mai puțin intens au fost cele mai bine adaptate pentru a supraviețui până la trecerea dezastrului.

Mai mult, asteroidul a pulverizat roci bogate în carbon, ceea ce a dus la eliberarea acestuia în atmosferă și la o încălzire globală care a durat mii de ani, după sfârșitul iernii nucleare.

Dinozaurii ar putea fi readuși la viață?

În populara serie de filme „Jurassic Park”, oamenii de știință descoperă ADN de dinozaur conservat într-un țânțar străvechi prins în chihlimbar și umplu golurile existente în structura moleculei de ADN cu ADN de la broască. Subiectul este interesant, însă este departe de realitatea științifică. De exemplu, chihlimbarul nu conservă bine ADN-ul, iar nu toate broaștele sunt rude apropiate cu dinozaurii; ele nu sunt arhozauri, iar evoluția lor a avut loc după impactul planetei cu asteroidul, potrivit unui studiu din anul 2017, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Datorită a numeroase motive, este imposibil să readucem la viață un dinozaur. Deși au fost descoperite proteine și vase de sânge de dinozaur, oamenii de știință încă nu a găsit un ADN viabil al unui dinozaur extinct. ADN-ul începe să se descompună imediat ce organismul moare, dar anumite părție ale sale pot fi conservate în circumstanțe potrivite. Cea mai veche secvență de ADN descoperită aparține unui mamut cu vârsta de aproximativ un milion de ani (dinozaurii au dispărut în urmă cu 66 de milioane de ani).

Sursa: Live Science

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii