În primăvara anului 2026, lumea medicală și autoritățile sanitare internaționale au intrat într-o stare de alertă după apariția unui focar neobișnuit de hantavirus la bordul navei de croazieră olandeze MV Hondius, aflată într-o expediție în Atlanticul de Sud. Cazul a atras rapid atenția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și a mai multor guverne, nu doar din cauza severității bolii, ci mai ales pentru că este vorba despre o posibilă transmitere interumană a unei tulpini rare de hantavirus – un fenomen considerat excepțional în epidemiologie.
Nava plecase din Ushuaia, Argentina, la începutul lunii aprilie, având la bord aproximativ 150–170 de persoane, pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări. În timpul voiajului, mai mulți pasageri au început să prezinte simptome respiratorii severe: febră ridicată, dificultăți de respirație, stare generală alterată și insuficiență pulmonară acută. Primele decese au fost inițial considerate cazuri izolate, însă investigațiile ulterioare au confirmat existența unui focar asociat cu hantavirusul de tip Andes (ANDV).
Până în prezent, focarul a provocat moartea a cel puțin trei persoane, iar alte cazuri confirmate sau suspecte sunt monitorizate în mai multe state. Autoritățile sanitare au început urmărirea contactelor după ce unii pasageri au debarcat în insula Sfânta Elena și ulterior au călătorit spre Europa, America de Nord sau Asia. OMS și CDC au emis alerte epidemiologice, însă au subliniat că riscul pentru populația generală rămâne redus.
Ce este un hantavirus?
Hantavirusurile reprezintă un grup de virusuri ARN transmise în principal prin rozătoare. Oamenii se infectează, de regulă, prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urină, fecale sau salivă de rozătoare infectate. Virusul nu este nou: el este cunoscut de decenii și produce două sindroame majore la om:
- febra hemoragică cu sindrom renal (mai frecventă în Europa și Asia);
- sindromul pulmonar cu hantavirus (HPS), întâlnit mai ales în Americi și caracterizat prin insuficiență respiratorie severă.
Tulpina implicată în focarul de pe MV Hondius pare să fie virusul Andes, endemic în America de Sud. Aceasta este singura tulpină de hantavirus pentru care există dovezi solide de transmitere de la om la om. Totuși, această transmitere este rară și apare în special în cazul contactului apropiat și prelungit cu persoane simptomatice.
De ce este acest focar atât de neobișnuit?
Majoritatea focarelor de hantavirus sunt asociate cu expunerea la rozătoare în zone rurale sau forestiere. În cazul navei MV Hondius, cercetătorii suspectează că expunerea inițială ar fi avut loc în Argentina, posibil în timpul unei excursii efectuate într-o zonă cu populații de rozătoare infectate sau într-un depozit de deșeuri vizitat înainte de îmbarcare.
Particularitatea acestui episod constă în faptul că nava de croazieră a devenit un mediu ideal pentru monitorizarea unei posibile transmiteri interumane. Spațiile închise, contactul apropiat și durata mare a voiajului au creat condiții epidemiologice comparabile, într-o anumită măsură, cu cele observate în trecut în focarele de COVID-19 sau norovirus de pe navele de pasageri.
Mai mult, reacția întârziată a autorităților și dificultățile logistice au amplificat tensiunea. Unele porturi au refuzat acostarea navei, iar pasagerii au rămas izolați zile întregi în largul coastelor Capului Verde. Ulterior, Spania a acceptat ca nava să fie direcționată către Tenerife pentru evacuare medicală și repatriere.
Cât de periculos este virusul?
Hantavirusul este considerat un agent patogen sever din cauza mortalității ridicate în formele pulmonare. În cazul sindromului pulmonar cu hantavirus, rata mortalității poate ajunge la 35–50%, în funcție de tulpină și de rapiditatea intervenției medicale.
Boala debutează adesea ca o gripă banală, caracterizată prin simptome precum febră, dureri musculare, cefalee, oboseală, greață.
După câteva zile, unii pacienți dezvoltă insuficiență respiratorie acută, deoarece plămânii se umplu cu lichid. În această etapă, pacientul poate necesita ventilație mecanică și terapie intensivă. Problema majoră este că nu există un tratament antiviral specific aprobat pentru hantavirus. Managementul medical este în principal simptomatic și depinde de susținerea funcțiilor vitale.
Cu toate acestea, este important de subliniat că hantavirusul nu are capacitatea de răspândire rapidă caracteristică virusurilor respiratorii precum SARS-CoV-2 sau gripa. Chiar și în cazul tulpinii Andes, transmiterea interumană este rară și necesită contact apropiat. Din acest motiv, OMS și ECDC consideră că probabilitatea apariției unei pandemii este foarte redusă.
Există motive de îngrijorare pentru Europa și România?
Autoritățile europene au transmis că riscul pentru populația generală din Europa este „foarte scăzut”. În România, Institutul Național de Sănătate Publică a precizat că au existat doar câteva cazuri sporadice de hantavirus în ultimii ani, fără focare majore.
Totuși, cazul MV Hondius reprezintă un avertisment important pentru sănătatea publică globală. El demonstrează cât de rapid poate deveni internațional un focar local într-o lume interconectată prin transport aerian și turism de croazieră. În doar câteva săptămâni, persoane posibil expuse au ajuns în numeroase țări, iar autoritățile sanitare au fost nevoite să urmărească sute de contacte internaționale.
În același timp, episodul scoate în evidență vulnerabilitatea navelor de croazieră în fața bolilor infecțioase emergente. Mediul închis, densitatea mare de persoane și accesul limitat la infrastructură medicală transformă aceste nave în spații cu risc epidemiologic particular. Experiența pandemiei de COVID-19 a arătat deja acest lucru, iar focarul actual reamintește că bolile zoonotice rămân o amenințare constantă într-o lume aflată în contact tot mai intens cu ecosistemele naturale.