Ani la rând, ideea celor „10000 de pași pe zi” a fost prezentată drept standardul universal pentru sănătate și controlul greutății. Brățările inteligente, aplicațiile de fitness și campaniile de wellness au transformat această cifră într-un obiectiv aproape simbolic al vieții active. Totuși, cercetări recente sugerează că organismul uman nu funcționează după reguli atât de rigide. Pentru multe persoane, menținerea unei greutăți sănătoase ar putea necesita mai puțini pași decât s-a crezut până acum.
Un nou studiu publicat și prezentat la Congresul European privind Obezitatea din 2026 indică faptul că aproximativ 8500 de pași zilnic ar putea reprezenta un prag realist și eficient pentru prevenirea recâștigării kilogramelor după o dietă.
Problema reală nu este slăbitul, ci menținerea greutății
În medicina obezității, una dintre cele mai dificile provocări nu este pierderea în greutate în sine, ci menținerea rezultatelor pe termen lung. Numeroase studii au arătat că majoritatea persoanelor care slăbesc revin, în câțiva ani, la greutatea inițială sau chiar o depășesc.
Cercetătorii implicați în noua analiză subliniază că aproximativ 80% dintre persoanele supraponderale sau obeze recâștigă o parte semnificativă din greutatea pierdută în interval de trei până la cinci ani.
Această tendință are explicații biologice complexe. După slăbire, metabolismul încetinește ușor, apetitul poate crește, iar organismul încearcă să revină la „setările” anterioare. Din perspectivă evolutivă, corpul uman percepe pierderea rapidă în greutate ca pe o amenințare energetică și activează mecanisme de conservare.
În acest context, activitatea fizică moderată și constantă devine esențială. Iar mersul pe jos este una dintre cele mai accesibile forme de mișcare.
Cum a fost realizat studiul
Noul studiu a fost o analiză sistematică și o meta-analiză a 18 studii clinice randomizate, considerate standardul de aur în evaluarea intervențiilor medicale și comportamentale. Din acestea, 14 studii au fost incluse în analiza statistică finală, însumând date provenite de la 3.758 de adulți cu vârsta medie de 53 de ani.
Participanții proveneau din mai multe țări, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Australia și Japonia. Ei au fost împărțiți în două categorii:
- persoane incluse în programe de modificare a stilului de viață, care combinau dieta cu creșterea activității fizice;
- grupuri de control, care fie urmau doar dietă, fie nu primeau intervenții suplimentare.
Programele au fost împărțite în două faze distincte:
- faza de slăbire, în care obiectivul era reducerea greutății corporale;
- faza de menținere, orientată spre prevenirea recâștigării kilogramelor.
Cercetătorii au urmărit evoluția greutății și numărul mediu de pași zilnici.
Pragul de 8500 de pași
Rezultatele au fost remarcabile. Participanții care au urmat programele de modificare a stilului de viață au ajuns la aproximativ 8.454 de pași pe zi în perioada activă de slăbire și au menținut ulterior o medie de aproximativ 8.241 de pași în faza de menținere.
Aceștia au pierdut, în medie, aproximativ 4,4% din greutatea corporală și au reușit să păstreze o mare parte din rezultat pe termen lung. În schimb, grupurile de control nu și-au crescut semnificativ nivelul de activitate și nu au obținut aceleași beneficii.
Important este că asocierea dintre numărul de pași și succesul menținerii greutății a fost mai puternică în faza de menținere decât în perioada inițială de slăbire. Cu alte cuvinte, reducerea caloriilor pare să conteze mai mult la început, însă activitatea fizică constantă devine decisivă ulterior.
Mitul celor 10000 de pași
Numărul de 10000 de pași are o istorie surprinzătoare. Ea nu a provenit inițial dintr-o recomandare medicală strictă, ci dintr-o campanie de marketing japoneză pentru un pedometru lansat în anii 1960. În timp, obiectivul a fost adoptat la scară globală și a devenit sinonim cu un stil de viață sănătos.
Tot mai multe cercetări moderne arată însă că beneficiile sănătății apar și la niveluri mai mici de activitate. Unele studii sugerează că riscul de mortalitate începe deja să scadă semnificativ la 4000–7000 de pași pe zi.
Noua cercetare nu afirmă că 10000 de pași ar fi inutili, ci că un prag mai redus poate fi suficient pentru menținerea greutății și, probabil, mai sustenabil pentru populația generală.
Această nuanță este importantă. Obiectivele imposibil de atins pot genera frustrare și abandon. În schimb, o țintă realistă crește șansele ca activitatea fizică să devină un obicei stabil.
De ce mersul pe jos funcționează atât de bine
Mersul pe jos este o formă de activitate cu impact redus, ușor de integrat în viața cotidiană și relativ sigură pentru majoritatea oamenilor. Spre deosebire de exercițiile intense, acesta nu provoacă un stres fiziologic major și poate fi menținut pe termen lung.
Din punct de vedere metabolic, mersul contribuie la creșterea consumului energetic zilnic, la
îmbunătățirea sensibilității la insulină, la reglarea glicemiei, la reducerea inflamației cronice și la susținerea sănătății cardiovasculare.
Mai mult, activitatea moderată poate influența pozitiv starea psihică și motivația, două elemente importante pentru menținerea unui stil de viață sănătos după dietă.
Cercetările recente sugerează și că organismul răspunde favorabil la mișcarea distribuită pe parcursul zilei, nu doar la antrenamente intense și concentrate. Urcatul scărilor, mersul până la magazin sau plimbările scurte pot contribui semnificativ la totalul zilnic de pași.
O recomandare mai realistă pentru sănătatea publică
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este caracterul practic al acestei recomandări. Pentru multe persoane sedentare, 10000 de pași pot părea imposibil de atins. În schimb, 8500 de pași reprezintă o țintă mai accesibilă, fără a compromite beneficiile majore asupra sănătății și controlului greutății.
În plus, cercetătorii subliniază că orice creștere a nivelului de activitate este valoroasă. Nu există un prag magic sub care mișcarea nu contează. Chiar și diferențele moderate pot produce efecte biologice semnificative atunci când sunt menținute în timp.
Această perspectivă este importantă într-o societate în care sedentarismul, munca de birou și timpul petrecut în fața ecranelor reduc dramatic nivelul de mișcare zilnică.
Sursa: Science Alert