Archaeopteryx, prima pasăre?

publicat de Florin Mitrea
72 vizualizări
Archaeopteryx

Archaeopteryx  este o fosilă de pasăre din Jurasic care prezintă atât trăsături de pasăre, cât și trăsături de reptilă; este acceptată pe scară largă drept cea mai veche și mai primitivă pasăre cunoscută. Fosilele indică prezența aripilor și a penelor, ca la păsări, dar și a dinților (care nu mai există la păsările moderne), a ghearelor la aripi și a unei cozi lungi, asemănătoare cu cea a șopârlelor.

Descoperirea sa, în anul 1861, la doi ani după ce Charles Darwin și-a publicat ”Originea speciilor”, a declanșat o furtună de dezbateri despre evoluție și rolul fosilelor de tranziție, dezbatere care persistă și astăzi.

În decursul anilor, au fost descoperite zece specimene de Archaeopteryx, toate în depozitele de calcar de lângă localitatea Solnhofen din Germania. Calcarul cu granulație fină, care conservă detalii ce adesea nu se fosilizează, este folosit de artiști și tipografi pentru plăci litografice, fapt care a dus la numirea speciei Archaeopteryx lithographica. Aceste fosile sunt atribuite Jurasicului Superior, cu aproximativ 145 de milioane de ani în urmă.

Fiind o fosilă care umple marele gol dintre reptile și păsări, Archaeopteryx a fost considerată drept o verigă lipsă. La un moment dat, a fost considerată, de asemenea, un strămoș direct al păsărilor moderne, dar mulți paleontologi de astăzi o privesc acum drept o ramură laterală. Există teorii divergente cu privire la evoluția păsărilor din arhozaurii de la sfârșitul Triasicului, cu peste 200 de milioane de ani în urmă, sau din terapodele din Cretacic, cu aproximativ 80-110 de milioane de ani în urmă.

De la descoperirea sa în anul 1860, Archaeopteryx a fost prezentată drept o dovadă a teoriei descendenței cu modificări a lui Darwin. Cu toate acestea, în ciuda semnificației atribuite acestei specii, Archaeopteryx nu clarifică pe deplin posibila tranziție dintre reptile/dinozauri și păsări, deoarece ea apare în evidențele fosile complet evoluată, neexistând forme de tranziție între reptile sau dinozauri și Archaeopteryx.

Pasărea primitivă

Pe baza dovezilor fosile, Archaeopteryx era asemănătoare ca formă și mărime cu o coțofană, având aripi scurte și late și o coadă lungă. Penele sale semănau cu cele ale păsărilor de astăzi, însă Archaeopteryx era diferită de orice pasăre pe care o cunoaștem astăzi: avea fălci prevăzute cu dinți ascuțiți, trei degete terminate cu gheare curbate și o coadă osoasă lungă.

Evoluție

Nu este clar unde se încadrează Archaeopteryx în evoluția păsărilor. Există două ipoteze principale cu privire la originea păsărilor. Teoria originii din thecodonți susține că păsările au apărut din reptilele arhozauriene (arhozauri), probabil că la sfârșitul Triasicului, cu peste 200 de milioane de ani în urmă. Teoria originii din dinozaurieni susține că păsările au evoluat din teropode, la o dată mai recentă.

Unii autori consideră că Archaeopteryx este o dovadă solidă a evoluției păsărilor din dinozauri. Scheletul său este similar cu cel al dinozaurilor din familiile Dromaesauridae și Troodontidae. Totuși, Archaeopteryx prezintă o complicație în această chestiune. Dinozaurii bipezi, cei mai asemănători cu păsările, care sunt prezentați drept strămoșii păsărilor, datează din Cretacic, în urmă cu 70-100 de milioane de ani, cu mult timp după ce Archaeopteryx, cea mai străveche pasăre cunoscută, dispăruse deja.

Unii paleontologi cred că Archaeopteryx, care a trăit în urmă cu 145 de milioane de ani, în Jurasic, prezintă atât de multe trăsături aviare avansate încât păsările originale trebuie să fi existat cândva mai devreme, poate în Triasic, în urmă cu 200 de milioane de ani. Cu toate acestea, nu există dinozauri asemănători unei păsări cunoscuți în Jurasic sau mai devreme. Acest lucru ar veni în sprijinul teoriei originii păsărilor din reptilele arhozauriene.

Specimenul ”Thermopolis”, donat recent Centrului pentru Dinozauri Wyoming din Thermopolis, Wyoming, S.U.A., arată că Archaeopteryx nu avea un deget inversat – o caracteristică universală a păsărilor -, ceea ce îi limita capacitatea de a se cocoța în copaci și implica un stil de viață terestru. Acest lucru a fost interpretat drept o dovadă a originii din teropode. Exemplarul are și un al doilea deget de la picior hiperextensibil.

Zburător sau țopăitor?

Există o controversă cu privire la faptul dacă Archaeopteryx putea zbura cu adevărat sau doar sărea și plana printre copaci. Lipsa unui stern mare sugerează că nu era un zburător robust, însă mușchii implicați în zbor s-ar fi putut atașa de iadeșul gros al păsării, în formă de bumerang, o trăsături asemănătoare unei păsări de astăzi. Totuși, aripile mari și coada lungă sugerează că era stabilă și abilă în aer. Forma aripilor era asemănătoare cu cea de la păsările care zboară printre copaci și tufișuri.

În anul 2004, oamenii de știință au analizat o scanare CT a cutiei craniene a lui Archaeopteryx și au tras concluzia că creierul său era semnificativ mai mare decât la majoritatea dinozaurilor, ceea ce indica prezența unui creier de dimensiuni suficiente pentru zbor. Anatomia generală a creierului a fost reconstituită folosind această scanare.

Reconstituirea a arătat că regiunile asociate în mod normal cu vederea ocupau aproape o treime din creier. Alte zone bine dezvoltate implicau auzul și coordonarea mușchilor. Scanarea craniului a dezvăluit, de asemenea, structura urechii interne. Aceasta se aseamănă mai mult cu cea de la păsările moderne decât cu urechea internă a reptilelor.

Toate aceste caracteristici luate împreună sugerează că Archaeopteryx avea un simț al auzului ascuțit, un bun echilibru, precum și percepția și coordonarea spațială necesare pentru a zbura.

Archaeopteryx continuă să joace un rol important în dezbaterile științifice despre originea și evoluția zborului. Unii oameni de știință o văd pe Archaeopteryx cățărându-se prin copaci ca o veveriță, pornind de la ideea că păsările au evoluat din animale care planau printre copaci (ipoteza ”originii din copaci”). Alți cercetători o văd pe Archaeopteryx alergând rapid la nivelul solului, pornind de la ideea că păsările au evoluat din animale care alergau rapid (ipoteza ”originii de la nivelul solului”).

Până acum, Archaeopteryx a produs probabil tot atâtea întrebări cât și răspunsuri, iar ultimele descoperiri despre această fosilă este puțin probabil să clarifice mult lucrurile.

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii