Glandele suprarenale: structură și funcții

publicat de Florin Mitrea
8 vizualizări
Glandele suprarenale în corp

Glandele suprarenale sunt glande de mici dimensiuni situate în partea superioară a rinichilor. Corpul uman are două glande suprarenale, iar fiecare cântărește 4-5 g la adult. Aceste glande sunt importante prin secreția hormonilor corticosteroizi și a catecolaminelor (adrenalina și noradrenalina), cu rol în reglarea stărilor de stres, a rezistenței la infecții, a metabolismului și a sexualității.

Structura glandelor suprarenale

Glandele suprarenale sunt învelite într-o capsulă adipoasă și fascia renală. La om, glandele sunt situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice și sunt vascularizate de arterele suprarenale superioară, medie și inferioară și vena suprarenală. Inervarea este asigurată de plexul celiac și plexul renal.

Fiecare glandă suprarenală este compusă din două regiuni distincte: o regiune periferică, denumită regiune corticală sau corticosuprarenală, și o regiune centrală, denumită regiune medulară sau medulosuprarenală. Aceste două regiuni sunt diferite din punct de vedere embriologic, anatomic și funcțional.

Regiunea corticală înconjoară complet regiunea medulară și este compusă din trei zone: zona glomerulară (la periferie), zona fasciculată (la mijloc) și zona reticulată (la interior). Regiunea medulară este formată din celule mari, de formă ovală, ce prezintă granule de neurosecreție.

Hormonii secretați de glandele suprarenale

Cortexul suprarenal produce trei hormoni: mineralocorticoizii, glucocorticoizii și androgenii suprarenali (hormonii sexosteroizi). Aceștia sunt steroizi produși pornind de la colesterol, deci au o natură sterolică, și călătoresc prin fluxul sanguin pentru a ajunge la diferite țesuturi.

Medulosuprarenala produce catecolamine. Acestea includ adrenalina, noradrenalina și mici cantități de dopamină, hormoni responsabili pentru toate caracteristicile fiziologice ale răspunsului la stres – creșterea ritmului cardiac, creșterea presiunii sanguine, creșterea ritmului respirator, dilatarea pupilelor, înroșirea feței etc.

1. Mineralocorticoizii

Cel mai important hormon mineralocorticoid este aldosteronul. Acesta menține echilibrul apei și sărurilor minerale din organism, aspect important pentru menținerea presiunii sanguine.

Aldosteronul ajută rinichii să conserve sărurile atunci când este nevoie. El acționează la nivelul rinichilor pentru ca sodiul și apa să fie reținute, iar potasiul să fie eliminat. Acest lucru este important în situația în care nivelurile de apă și săruri din corp sunt reduse, fapt care ar putea duce la scăderea presiunii sanguine. Cu toate acestea, prea mult aldosteron poate duce la creșterea presiunii sanguine (hipertensiune) și la reducerea potasiului.

În lipsa aldosteronului, rinichii pierd cantități excesive de săruri (sodiu) și apă, ceea ce duce la deshidratare severă și la scăderea presiunii sanguine.

În concluzie, dacă nu avem suficientă săruri în organism, producția de aldosteron este activată, iar rinichii rețin sărurile. În schimb, dacă organismul are prea multe săruri, producția de aldosteron se reduce, iar rinichii pot excreta excesul de săruri.

2. Glucocorticoizii

Glucocorticoizii sunt secretați de zona fasciculată. Alături de cortizon, cel mai cunoscut hormon glucocorticoid este hidrocortizonul (cortizolul), denumit și „steroidul natural” al corpului. Acest hormon este implicat în răspunsul la boli și ajută la reglarea metabolismului. El este eliberat în timpul „răspunsului la stres” în timpul bolii.

Cortizolul stimulează producția de glucoză pentru a menține nivelurile glucozei sanguine. El are, de asemenea, efecte antiinflamatoare,  mai ales atunci când este în cantități mari.

3. Hormonii sexosteroizi

Hormonii sexosteroizi sunt reprezentați de androgeni, asemănători celor secretați de testicul. Cei mai reprezentativi sunt dehidroepiandrosteronul (DHEA) și testosteronul, prezenți atât la femeie, cât și la bărbat. Acțiunea lor fiziologică se manifestă în timpul vieții intrauterine și al pubertății, contribuind la apariția caracterelor sexuale secundare.

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii