Norii uriași de fum care s-au ridicat în stratosferă în urma incendiilor de vegetație din Australia din anii 2019 și 2020 au distrus o parte din stratul protector de ozon al Pământului, potrivit unui raport al cercetătorilor publicat în Science, pe 18 martie.
Oamenii de știință de la Universitatea Old Dominion din Norfolk, Virginia, S.U.A. au analizat datele colectate din stratosfera inferioară de către instrumentul satelitar denumit Atmospheric Chemistry Experiment, pe durata anului 2020. Acesta măsoară modul în care diferitele particule din atmosferă absorb lumina la diferite lungimi de undă. Tiparale de absorbție sunt ca amprentele, identificând ce molecule sunt prezente în particulele respective.
Analizele au arătat că particulele de fum, aruncate în stratosferă de furtunile alimentate de incendii denumite nori pirocumulonimbus, conțineau o varietate de molecule organice problematice. Aceste molecule declanșau o serie de reacții chimice care perturbau echilibrul gazelor din stratosfera Pământului până la un nivel nemaiîntâlnit în 15 ani de măsurători satelitare. Aceste perturbări includeau creșterea nivelului de molecule cu conținut de clor, care, în cele din urmă, au consumat ozonul.
Inițial, concentrațiile ozonului din stratosferă au crescut în perioada ianuarie-martie 2020, datorită unor reacții chimice similare care produc poluarea cu ozon la nivelul suprafeței terestre. Însă din aprilie până în decembrie 2020, nivelurile de ozon nu numai că au scăzut, ci au coborât chiar sub nivelurile medii înregistrate în intervalul 2005-2019.
Stratul de ozon protejează Pământ de cea mai mare parte a radiației ultraviolete (UV) emise de Soare. Odinioară epuizat din cauza emisiilor umane de clorofluorocarburi și alte substanțe dăunătoare, stratul de ozon a arătat semne de refacere datorită Protocolului de la Montreal – un acord internațional pentru reducerea concentrațiilor atmosferice ale substanțelor care afectează ozonul.
Cu toate acestea, creșterea frecvenței incendiilor de vegetație cauzate de schimbările climatice – și potențialul lor de a distruge ozonul – ar putea constitui un pas înapoi pentru una dintre puținele povești de succes din domeniul climatic, spun cercetătorii.
Sursa: Science News.