Orice carte privind apariția și evoluția vieții pe Pământ menționează un eveniment denumit explozia din Cambrian, o perioadă din urmă cu 540-520 de milioane de ani în care au apărut și s-au diversificat primele grupe de animale. Evenimentul este adesea descris drept un moment rapid, prolific și haotic în istoria evolutivă.
Însă chiar așa au stat lucrurile pe planeta noastră acum câteva sute de milioane de ani? Thomas Servais, paleontolog și director științific la CNRS (French National Center for Scientific Research), a publicat un articol în revista Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology, în anul 2023, în care susține că explozia din Cambrian nu ar fi avut loc în realitate în felul în care a fost portretizată în lucrările științifice. Ar fi fost vorba doar despre o creștere graduală a biodiversității, care a avut loc la începutul Paleozoicului (541 – 251,9 milioane de ani în urmă).
Procesul de localizare, excavare și catalogare a fosilelor este costisitor și laborios, motiv pentru care cercetătorii adaugă specimenele descoperite în baze de date largi pentru a putea fi comparate cu ușurință. Două dintre aceste baze de date, Paleobiology database și Geobiodiversity database, cuprind în total aproximativ două milioane de intrări și sunt utilizate pentru studierea tiparelor globale ale biodiversității, inclusiv a tendințelor ce s-au manifestat în Cambrian.
Cu toate acestea, autorii susțin că aceste resurse nu au un caracter global. Baza de date Paleobiology este alcătuită predominant din fosile descoperite în Europa și America de Nord, în timp ce baza de date Geobiodiversity include mai mult fosile din China. Aceste regiuni găzduiesc unele dintre cele mai faimoase depozite din Cambrian, cum sunt Burgess Shale din Canada și Chengjiang din China, care atrag cea mai mare parte a finanțărilor. Însă, potrivit afirmațiilor lui Thomas Servais, ele oferă, în cel mai bun caz, „o analiză regională a tiparelor biodiversității doar în privința speciilor care se conservă suficient de bine pentru a putea deveni fosile.”
Bazele de date includ, de asemenea, specimene dintr-o altă perioadă, denumită Marele Eveniment de Biodiversificare din Ordovician (GOBE), despre care se crede că a avut loc la 40-50 de milioane de ani după explozia din Cambrian. Perioada dintre cele două eveniment este relativ puțin studiată și pare să-i lipsească aceleași tipare de înflorire a biodiversității.
Indiferent dacă bazele de date conțin mai multe informații despre anumite regiuni sau grupuri, există o tendință generală de creștere a complexității vizibilă la animalele înseși.
Cauzele biodiversificării nu sunt complet cunoscute, dar oamenii de știință au câteva idei. În timpul Precambrianului, supercontinentul Rodinia s-a fragmentat în mai multe părți, și anume Gondwana (Antarctica, America de Sud, Africa, Australia, India și Noua Zeelandă de astăzi) și Laurentia (cea mai mare parte a Americii de Nord de astăzi; a nu se confunda cu Laurasia). În acea perioadă, nivelurile de oxigen din oceane au crescut, iar liniile de coastă tropicale erau mult mai lungi – condițiile perfecte pentru evoluția speciilor și apoi fosilizarea lor.
O ipoteză similară a fost studiată în cazul fragmentării supercontinentelor Pannotia și Pangaea, iar cercetătorii au identificat o legătură între fragmentare și diversitatea animalelor din Phanerozoic (din urmă cu 541 de ani până în prezent).
Sursa: Live Science