Deșerturile nu sunt chiar așa de lipsite de viață

publicat de Florin Mitrea
22 vizualizări
Deșertul Sonoran

Departe de a fi pustii și sterpe, deșerturile sunt habitate bogate din punct de vedere biologic, cu plante și animale care s-au adaptat la condițiile aspre de aici. Unele deșerturi au rămas ultimele locuri cu adevărat sălbatice de pe Pământ. Și totuși, peste un miliard de oameni (o șesime din populația planetei) trăiesc în regiuni deșertice.

Ce este un deșert?

Deșerturile acoperă mai mult de o cincime din suprafața uscatului și se găsesc pe fiecare continent. Un loc care primește mai puțin de 25 cm de precipitații pe an este considerat deșert. Deșerturile fac parte dintr-o categorie mai largă de regiuni denumite zone uscate. Acestea prezintă un ”deficit de umezeazlă”, ceea ce înseamnă că ele pierd mai multă umezeală prin evaporare decât primesc din precipitații.

În ciuda concepției obișnuite că deșerturile sunt fierbinți, există și deșerturi reci. Cel mai întins deșert fierbinte din lume, Deșertul Sahara din nordul Africii, atinge temperaturi de până la 50 de grade Celsius în timpul zilei. Însă unele deșerturi sunt întotdeauna reci, cum este cazul Deșertului Gobi din Asia și al deșerturilor polare ale Antarcticii și Arcticii. Alte deșerturi sunt muntoase. Doar circa 20% dintre deșerturi sunt acoperite cu nisip.

Cele mai aride deșerturi, cum este Deșertul Atacama din Chile, au zone care primesc mai puțin de 2 milimetri de precipitații pe an. Astfel de medii sunt atât de aride și de ”extraterestre”, încât oamenii de știință le-au studiat pentru indicii privind viața pe Marte. Pe de altă parte, la fiecare câțiva ani, o perioadă neobișnuită cu precipitații poate produce o ”superînflorire”, când Atacama se acoperă cu o pătură de plante sălbatice.

Plante și animale din deșert

Animalele din deșert și-au dezvoltat căi de a se răcori și de utiliza mai puțină apă. Cămilele pot trăi fără apă timp de săptămâni, iar nările și genele lor pot forma bariere în calea nisipului.

Multe animale din deșert, cum este fenecul (Vulpes zerda), sunt nocturne și ies la vânătoare doar după ce soarele a apus. Alte animale, cum este țestoasa de deșert (Gopherus agassizzi) din sud-vestul Statelor Unite, își petrec cea mai mare parte a timpului în subteran.

Multe dintre păsările de deșert sunt nomade, străbătând cerul în lung și în lat în căutarea hranei. Iar dintre insecte, gândacul Stenocara gracilipes din Deșertul Namib poate extrage apa din ceață.

Datorită adaptărilor lor foarte speciale, animalele de deșert sunt extrem de vulnerabile la modificările survenite în habitatele lor.

Plantele din deșert pot supraviețui în lipsa apei dulci timp de ani de zile. Unele plante s-au adaptat la climatul arid prin dezvoltarea unor rădăcini lungi, care extrag apa din subteran. Alte plante, cum sunt cactușii, dețin mijloace speciale de stocare și conservare a apei.

Deșerturile, utilizarea terenurilor și schimbările climatice

Unele dintre regiunile semiaride ale globului se transformă în deșerturi într-un ritm alarmant. Acest proces, denumit deșertificare, nu este cauzat de secetă, ci se datorează de obicei defrișărilor și  extinderii activităților umane.

De exemplu, măcinarea solului sub copitele animalelor de fermă poate duce la degradarea acestuia și la creșterea eroziunii produse de vânt și apă. În nordul Chinei, creșterea urbanizării, care a lăsat o mare parte a terenului neprotejată față de eroziune și expusă sedimentelor din deșertul aflat în vecinătate, a creat o problemă de deșertificare, ceea ce a determinat autoritățile să construiască un ”perete verde” ca să oprească înaintarea deșertului.

În unele deșerturi, unele specii sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice. Încălzirea globală amenință să schimbe ecologia deșerturilor: temperaturile mai ridicate pot cauza mai multe incendii de vegetație care să altereze peisajele deșertice prin eliminarea arborilor și a tufărișurilor și înlocuirea lor cu ierburi cu creștere rapidă.

Multe plante de deșert pot trăi sute de ani. Însă în California, arborele lui Joshua (Yucca brevifolia) – cel mai bătrân avea 1.000 de ani – ar putea să nu supraviețuiască unui climat mai cald. Dacă se va întâmpla acest lucru, atunci ar fi afectată și specia Tegeticula synthetica, o molie care își depune ouăle în interiorul florilor acestui arbore.

Speciile de păsări de deșert ar putea fi și ele în pericol din cauza schimbărilor climatice, deoarece valurile de căldură duc la o deshidratare mortală.

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii