Cum au evoluat oamenii este o întrebare care a frământat omenirea de mult timp. Dar povestea originilor omului este complicată, deoarece strămoșii noștri au făcut schimb de gene și poate chiar de cunoștințe.
Primii oameni au apărut în Africa, în urmă cu aproximativ două milioane de ani, cu mult înainte ca oamenii moderni, Homo sapiens, să apară și ei pe același continent. Antropologii nu cunosc multe lucruri despre felul în care diferitele grupuri de oameni au interacționat și s-au încrucișat între ele în decursul unei perioade de timp atât de lungi. Însă, datorită unor noi cercetări în arheologie și genealogie, încep se fie completate niște lipsuri.
Primii oameni
Un „om” este oricine aparține genului Homo („om”, în limba latină). Oamenii de știință încă nu știu cu exactitate când și cum au evoluat primii oameni, dar au identificat unii dintre cei mai vechi strămoși ai noștri.
Unul dintre primii oameni cunoscuți este Homo habilis (omul „rezistent”), care a trăit din urmă cu 2,4 milioane până în urmă cu 1,4 milioane de ani, în estul și sudul Africii. Alte specii de oameni sunt Homo rudolfensis, care a trăit în estul Africii, din urmă cu 1,9 milioane până în urmă cu 1,8 milioane de ani (numele său provine de la locul unde a fost descoperit, East Rudolph, Kenya), și Homo erectus (omul „drept”), care a trăit din sudul Africii până în China și Indonezia de astăzi, din urmă cu 1,89 milioane până în urmă cu 110.000 de ani.
Un grup de Homo habilis la vânătoare într-o pădure. | Ilustrație. MICROSOFT BING IMAGE CREATOR
În afară de acești primi oameni, cercetătorii au descoperit dovezi al unui grup „superarhaic” necunoscut, care s-a separat de ceilalți oameni din Africă, în urmă cu circa două milioane de ani. Acești oameni superarhaici s-au împerecheat cu strămoșii neanderthalienilor și ai denisovanilor, potrivit unei lucrări publicate în Science Advances, în februarie 2020. Acesta reprezintă cel mai vechi exemplu cunoscut de împerechere a unor grupuri umane între ele – ceva ce știm că s-a întâmplat mult mai târziu.
Primii oameni, neanderthalienii și denisovanii s-au amestecat
După oamenii superarhaici au urmat oamenii arhaici: neaderthalienii, denisovanii și alte grupuri care azi nu mai există.
Arheologii știu de existența neaderthalienilor (Homo neanderthalensis) încă din secolul al XIX-lea, dar au descoperit denisovanii abia în anul 2008 (grupul este atât de nou, încât nu are o denumire științifică). De atunci, cercetătorii au descoperit că neanderthalienii și denisovanii s-au împerecheat atât între ei, cât și cu oamenii moderni.
„Atunci când Institutul Max Plank a început să secvențieze ADN-ul neanderthalienilor, a devenit foarte clar că oamenii moderni poartă ADN de neanderthalian. Acest a fost un adevărat punct de cotitură… Descoperirea a fost acceptată pe larg imediat după aceea.” – Alan R. Rogers, profesor de antropologie și biologie la Universitatea din Utah, Statele Unite.
Fiind un grup descoperit mai recent, avem mai puține informații despre denisovani decât despre neanderthalieni. Dar arheologii au descoperit dovezi că aceștia au trăit și s-au împerecheat cu neanderthalienii în Siberia timp de circa 100.000 de ani. Cea mai recentă dovadă directă în acest sens este descoperirea unei fetițe în vârstă de 13 ani, care a trăit într-o peșteră în urmă cu circa 90.000 de ani. Analiza ADN-ului a arătat că mama sa a fost neanderthalian, iar tatăl său a fost denisovan.
Evoluția omului a fost o încurcătură
Oamenii de știință încă încearcă să-și deaseama când a avut loc toată această împerechere între grupuri. Oamenii moderni s-ar putea să se fi împerecheat cu neanderthalienii după ce au migrat din Africa în Europa și Asia, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani. Aparent, aceasta nu a fost o aventură de o noapte – cercetările sugerează că au existat mai multe întâlniri între neanderthalieni și oamenii moderni.
Se cunosc mai puține despre denisovani și migrațiile lor, dar studiile sugerează că aceștia s-au împerecheat cu oamenii moderni în Asia și Australia, în urmă cu 50.000 – 15.000 de ani.
Descendența umană a Australopithecus afarensis, Homo habilis, Homo erectus, Homo neanderthalensis și Homo sapiens. | Ilustrație: MICROSOFT BING IMAGE CREATOR
Până de curând, unii cercetători au presupus că oamenii de origine africană nu aveau descendență neanderthaliană, deoarece predecesorii lor nu au părăsit Africa pentru a-i întâlni pe neanderthalienii din Europa și Asia. Dar în ianuarie 2020, o lucrare din revista Cell a schimbat această narațiune, raportând că populațiile moderne din Africa poartă și o cantitate semnificativă de ADN de neanderthalian. Cercetătorii sugerează că acest lucru ar putea fi rezultatul migrării oamenilor moderni înapoi în Africa în ultimii 20.000 de ani după împerecherea cu neanderthalienii din Europa și Asia.
Având în vedere aceste tipuri de descoperiri, poate ar fi mai bine să ne gândim la evoluția umană ca la un „flux împletit”, mai degrabă decât la un „arbore clasic al evoluției”, spune Andrew C. Sorensen, cercetător în arheologie la Universitatea Leiden din Țările de Jos. Deși majoritatea ADN-ului oamenilor moderni provine încă dintr-un grup care s-a dezvoltat în Africa (ADN-ul de neanderthalian și denisovan reprezintă doar un mic procent din genele noastre), noile descoperiri despre împerecherea între grupuri au complicat viziunea noastră asupra evoluției umane.
Strămoșii umani au făcut schimb de cunoștințe
Grupurile umane care s-au întâlnit probabil că au schimbat mai mult decât gene. Neanderthalienii care trăiau în Franța de astăzi, cu aproximativ 50.000 de ani în urmă, știau cum să aprindă focul, potrivit unei lucrări publicate în revista Nature în anul 2018. Aprinderea focului este o abilitate-cheie pe care diferitele grupuri umane ar fi putut-o transmite unul altuia – posibil chiar una pe care neanderthalienii au predat-o unor oameni moderni.
Sursa: History.com