Auxinele sunt o clasă de hormoni ai plantelor care reglează creșterea, mai ales prin stimularea alungirii celulelor din tulpină. De asemenea, ele joacă un rol în diviziunea și diferențierea celulelor, în dezvoltarea fructelor, în formarea rădăcinilor după ce au fost tăiate, în inhibarea creșterii în lateral a ramurilor și în căderea frunzelor. Termenul de „auxină” provine din cuvântul grec „auxein”, care înseamnă „a crește”.
Cea mai importantă și mai abundentă auxină de la plante este acidul indol-3-acetic (IAA), care este sintetizat din aminoacidul numit triptofan sau din carbohidrați.
Cea mai mare parte a auxinelor este produsă de meristemul apical al plantelor. Meristemul apical este, de asemenea, principala zonă structurală a plantei din care cresc alte organe, cum sunt frunzele, porțiuni ale tulpinii, rădăcinile și florile. După producere, auxinele sunt transportate în țesutul și celulele din jurul meristemului apical, semnalizând acestor celule să se alungească. Zonele în care concentrația de auxină este mai scăzută prezintă o creștere limitată.
Producerea de auxine este declanșată de o serie de factori sau stimuli din mediu. Răspunsul plantei la stimulii din mediu poartă denumirea de tropism. Există mai multe tipuri de tropism, însă principalele funcții reglate de auxine sunt fototropismul și geotropismul (sau gravitropismul). Fototropismul reprezintă răspunsul plantei față de lumină, iar geotropismul este răspunsul plantei față de gravitație.
Plantele răspund la gravitație și lumină după cum urmează:
- creșterea tulpinii împotriva sensului atracției gravitaționale se numește geotropism negativ, iar creșterea rădăcinilor în sensul atracției gravitaționale poartă numele de geotropism pozitiv;
- creșterea tulpinii înspre lumină se numește fototropism pozitiv, iar creșterea rădăcinilor departe de lumină poartă denumirea de fototropism negativ.
Aceste răspunsuri sunt determinate de distribuția inegală a auxinelor în țesuturile plantei. La nivelul unei rădăcini orizontale, partea de jos conține mai multă auxină și crește mai puțin, făcând ca rădăcina să se curbeze în direcția gravitației și departe de lumină. La nivelul tulpinii se întâmplă opusul. În cazul unei tulpini orizontale, partea de jos conține mai multă auxină și crește mai mult, făcând ca tulpina să crească înspre lumină și în sens opus atracției gravitaționale. Deci acumularea de auxine în rădăcini și tulpini semnalizează răspunsuri diferite în privința alungirii celulelor.
Ilustrația rată că acumularea de auxină în rădăcini și tulpini semnalizează răspunsuri diferite în privința alungirii celulelor.
Auxinele acționează împreună sau împotriva altor hormoni ai plantelor, cum sunt giberelinele, citokinele sau etilena. Există auxine naturale sau sintetice. Unele auxine sintetice sunt utilizate în agricultură și horticultură în diferite scopuri, cum sunt prinderea rădăcinilor sau formarea fructelor.
Sursa: Britannica, Wikipedia, Study.com