Calota glaciară din vestul Antarcticii se va topii într-un ritm accelerat în deceniile următoare, din cauza schimbărilor climatice, iar colapsul este inevitabil, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la British Antarctic Survey.
Chiar dacă națiunile își vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră și vor limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale (țintă adoptată prin Acordul de la Paris din 2015), topirea se va intensifica de trei ori pe parcursul acestui secol.
„Se pare că am pierdut controlul topirii calotei glaciare din vestul Antarcticii”, spune Kaitlin Naughten, autoarea principală a studiului, specializată în modelarea oceanului și a topirii gheții. „Dacă am fi vrut să păstram calota glaciară în starea sa din trecut, ar fi trebuit să luăm măsuri în privința schimbării climatului cu zeci de ani în urmă.”
Calota glaciară din vestul Antarcticii conține suficientă apă pentru a crește nivelul mării cu până la cinci metri, potrivit autorilor. În prezent, cea mai însemnată contribuție la creșterea nivelului mărilor din această regiune pare să fie gheața plutitoare din Marea Amundsen, care se topește din cauza creșterii temperaturilor din Oceanul de Sud.
Autorii studiului au efectuat simulări pe supercomputer pentru a prezice cât de mult din procesul de topire va putea fi evitat prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Luând în considerarea variabilitatea climatului, cum sunt efectele globale induse de El Niño, cercetătorii au descoperit puține modificări ale ratei de topire a gheții în cadrul celor patru scenarii prevăzute de Acordul de la Paris.
Cele trei scenarii care prevedeau cele mai mici creșteri ale mediei temperaturii globale – cu 1,5 grade Celsius, 2 grade Celsius, respectiv 3 grade Celsius peste nivelurile preindustriale – au avut efecte aproape identice asupra topirii gheții din Marea Amundsen. Scenariul care prevedea cea mai mare creștere a temperaturii globale (4,3 grade Celsius peste nivelurile preindustriale – scenariu considerat puțin probabil) s-a abătut față de celelalte trei, dar numai după anul 2045, când prognoza o topire mai accelerată a gheții.
Aceste descoperiri sunt sumbre, însă prognozarea consecințelor schimbărilor climatice ne-ar putea ajuta să ne pregătim pentru ele. „Partea bună a lucrurilor este faptul că, prin recunoașterea dinainte a situației, lumea va avea mai mult timp să se adapteze la creșterea nivelurilor mării”, conchide Naughten.
Sursa: Live Science