În apărarea furnicilor

publicat de Florin Mitrea
12 vizualizări
Furnici negre

La nivel mondial există în jur de 16.000 de specii de furnici, în colonii de până la 500.000 de indivizi. Toate aceste insecte pot mușca (deși majoritatea sunt prea mici pentru a provoca durere), unele pot înțepa și toate produc acid formic pentru protecție și atac.

La ce sunt utile furnicile?

Furnicile ajută la degradarea materiei organice. În lipsa lor aceasta s-ar acumula și ar duce la reducerea calității solului. Studiile asupra speciei de furnici Oecophylla smaragdina (furnicile-țesător) demonstrează că ele reduc numărul dăunătotilor și îmbunătățesc productivitatea recoltelor. Unii oameni consumă furnicile-țesător deoarece sunt bogate în proteine și acizi grași.

Furnicile își sapă tuneluri și adăposturi subterane. Fiind adevărați ingineri ai ecosistemelor, aceste insecte îmbunătățesc porozitatea solului pentru apă și aer, crescând pH-ul și încărcătura în nutrimente esențiale. La rândul lor, furnicile constituie hrană pentru alte animale, cum este ciocănitoarea verde (Picus viridis).

Toate furnicile trăiesc într-o comunitate foarte bine structurată. Ele își împart informațiile și iau deciziile în comun. Majoritatea furnicilor sunt lucrătoare, rezulate din ouăle fertilizate. Ele îndeplinesc diferite roluri în funcție de vârstă: au grijă de larve în adâncurile cuibului (atunci când sunt tinere), ajută la curățarea și transportul hranei, desfășoară activități de cercetare a împrejurimilor și de colectare a hranei (atunci când sunt mai în vârstă). Unele specii de furnici tropicale au soldați cu rol în apărare și atac, care, la fel ca în cazul lucrătoarelor, toți sunt femele.

Unele specii de furnici, cum este Lasius niger, se stabilesc în casele oamenilor, dar nu sunt periculoase.

Atunci când o colonie devine prea aglomerată, regina sa produce furnici cu aripi. Acestea sunt prințese fertile care se dezvoltă din ouăle fertilizate; masculii apar din ouăle nefertilizate. Roitul este declanșat de condițiile de umezeală și căldură de după ploaie. Furnicile zburătoare își folosesc aripile doar o singură dată.

Roitul încurajează diveristatea genetică, deoarece masculii din alte cuiburi urmăresc fiecare prințesă. Apoi masculii mor de epuizare sau în urma rănilor produse în timpul împerecherii. Noile regine își leapădă aripile și formează o colonie de femele lucrătoare. Regine originală rămâne în cuib și poate trăi 25 de ani. Toți puii săi provin dintr-un singur zbor nupțial, deși se poate împerecherea cu mai mulți masculi.

Nu toate furnicile roșii înțeapă

O altă specie comună de furnici este Myrmica rubra – furnica roșie, care este des întâlnită în Europa și a invadat America de Nord și Asia. M. rubra este agresivă și, dacă este provocată, ea mușcă și înțeapă. Specia trăiește în mușuroaie sau sub pietrele de pe pajiști sau dune de nisip. În timp ce își caută hrana, ea poate perturba un picnic, dar rareori se aventurează în locuințe.

Furnica roșie

Furnica roșie (Myrmica rubra). | Foto: ALEKSANDRS BALODIS/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY-SA 4.0)

Mulț oameni consideră furnicile roșii periculoase. Însă ele sunt mai mult prădătoare, iar traiul în locuri expuse prezintă un risc mai ridicat de atac.

Majoritatea furnicilor nu ne vătămează decât dacă sunt amenințate, dar ele pot produce pagube culturilor agricole. De exemplu, furnicile roșii ne pot distruge grădina, deoarece ele protejează afidele pentru a se hrăni cu secrețiile lor dulci.

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii