Fenomenul El Nino din 2026 a atins deja o intensitate fără precedent în măsurătorile zilnice ale temperaturii suprafeței Oceanului Pacific, depășind recordul stabilit în 2015. Specialiștii se așteaptă ca acesta să se intensifice în continuare, cu posibile consecințe asupra temperaturilor globale, precipitațiilor, secetelor și furtunilor tropicale. Deși legătura directă cu schimbările climatice rămâne subiect de cercetare, oceanele mai calde furnizează sistemului climatic o cantitate suplimentară de energie.
Există momente în care oceanul devine mai mult decât o întindere imensă de apă. El se transformă într-un adevărat motor climatic, capabil să influențeze vremea la mii de kilometri distanță. Un asemenea moment se desfășoară în prezent în Oceanul Pacific, unde fenomenul El Nino din 2026 a atins valori care depășesc recordurile măsurate anterior.
Pe 21 septembrie 2026, temperatura medie zilnică a suprafeței oceanului în regiunea ecuatorială centrală și estică a Pacificului a ajuns la o anomalie de 3,08°C peste media perioadei 1991–2020. Valoarea depășește precedentul record de 3,02°C, înregistrat în timpul episodului El Nino din noiembrie 2015.
Ceea ce face situația și mai remarcabilă este momentul în care apare acest record. Fenomenul nu a ajuns încă la intensitatea maximă, iar cercetătorii estimează că vârful ar putea fi atins în următoarele luni. Potrivit specialiștilor citați de revista Science News, evoluția actuală ar putea anunța unul dintre cele mai intense episoade El Nino observate vreodată.
Ce este fenomenul El Nino și de ce influențează clima planetei?
Pentru a înțelege amploarea fenomenului actual, trebuie să privim dincolo de simpla creștere a temperaturii apei. El Niño reprezintă faza caldă a unui sistem climatic natural numit El Niño–Oscilația Sudică (ENSO), care implică interacțiuni complexe între ocean și atmosferă în zona tropicală a Oceanului Pacific.
În condiții obișnuite, alizeele împing apele calde de suprafață către vest, în direcția Australiei și Indoneziei. În partea estică a Pacificului, în apropierea Americii de Sud, apa mai rece din adâncuri urcă spre suprafață printr-un proces de circulație oceanică ascendentă (upwelling).
În timpul unui episod El Niño, circulația atmosferică și intensitatea alizeelor se modifică. Apele calde se deplasează spre centrul și estul Pacificului, iar temperatura suprafeței oceanului crește considerabil în această regiune. Această schimbare nu rămâne însă izolată. Temperatura oceanului influențează evaporarea, formarea norilor și circulația atmosferică, modificând tiparele de precipitații și temperatură în numeroase regiuni ale lumii.
Cu alte cuvinte, o anomalie termică în Pacific poate contribui la secetă într-un continent, la precipitații abundente în altul și la modificarea activității ciclonilor tropicali.
El Niño din 2026 a depășit deja recordul din 2015
Datele analizate de cercetători arată o intensificare rapidă a temperaturilor în regiunea în care se dezvoltă fenomenul El Niño. Pe 21 septembrie, anomalia temperaturii suprafeței oceanului a ajuns la 3,08°C, comparativ cu media climatică de referință. Pentru a înțelege semnificația acestei valori, trebuie să o raportăm la episodul din 2015, când anomalia maximă înregistrată prin aceeași măsurătoare a fost de 3,02°C.
Este important însă să facem o distincție între recordul temperaturii zilnice și clasificarea oficială a intensității unui episod El Nino. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) utilizează, pentru evaluarea intensității fenomenului, o medie a anomaliilor temperaturii oceanului calculată pe trei luni consecutive. În plus, instituția a trecut la un indicator numit Relative Oceanic Niño Index (RONI), care ține cont mai bine de influența încălzirii generale a oceanelor.
Conform acestui indicator, episodul actual nu a depășit încă intensitatea celui din 1997–1998, unul dintre cele mai puternice evenimente El Niño documentate. Totuși, prognozele Centrului de Predicție Climatică al NOAA indică posibilitatea depășirii acestui prag în perioada următoare. Nathaniel Johnson, cercetător în domeniul climei la NOAA, consideră că fenomenul va continua probabil să se intensifice în următoarele luni.
De la secete și valuri de căldură la furtuni tropicale
Efectele unui El Niño puternic nu se limitează la regiunea în care se încălzește oceanul. Modificările circulației atmosferice pot influența simultan mai multe sisteme meteorologice, iar unele consecințe sunt deja observabile.
În America Centrală, fenomenul este asociat cu reducerea precipitațiilor și cu un risc crescut de secetă. În nordul Americii de Sud și în bazinul Amazonului, condițiile mai uscate decât normalul reprezintă, de asemenea, un efect caracteristic al acestui tip de eveniment. În Asia de Sud, El Nino poate slăbi musonul indian, sistem sezonier de precipitații de care depind agricultura și resursele de apă ale unei populații foarte numeroase.
În același timp, temperatura oceanului influențează activitatea ciclonilor tropicali. În timpul episodului actual, sezonul uraganelor din Atlantic a fost mai puțin activ, în timp ce activitatea ciclonilor din Pacific a fost amplificată.
Pe măsură ce toamna avansează, efectele pot deveni mai evidente și în regiunile aflate la latitudini mai mari. Sudul Statelor Unite tinde să primească mai multe precipitații, în timp ce nord-vestul Pacificului poate traversa perioade mai uscate. În nordul SUA și în Canada, temperaturile pot fi mai ridicate decât media sezonieră.
Acestea sunt însă tipare climatice statistice, nu predicții certe pentru fiecare regiune. Un El Niño foarte puternic nu garantează automat manifestarea tuturor efectelor observate în episoadele precedente.
De altfel, cercetătorii atrag atenția că încălzirea suplimentară a oceanelor poate modifica relațiile climatice tradiționale. Episodul din 2023–2024, de exemplu, nu a produs în California cantitățile de precipitații care ar fi fost așteptate pe baza tiparelor istorice, iar cercetările au indicat rolul altor modele de încălzire oceanică.
Cum influențează schimbările climatice intensitatea fenomenului El Niño?
Una dintre cele mai importante întrebări ridicate de episodul actual este dacă încălzirea globală provocată de activitățile umane contribuie la intensificarea fenomenelor El Niño. Răspunsul nu este încă definitiv.
Cercetătorii au observat în înregistrările climatice alternanțe mai rapide între El Niño și La Niña, faza rece a sistemului ENSO. Unele simulări climatice sugerează că acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă ar putea favoriza oscilații mai pronunțate între cele două faze.
Cu toate acestea, nu există încă un consens științific privind măsura în care schimbările climatice influențează frecvența și intensitatea episoadelor El Niño extreme. Există însă un mecanism fizic bine înțeles: încălzirea globală determină acumularea unei cantități mai mari de energie în oceane. În timpul unui episod El Niño, o parte din această energie este transferată către atmosferă.
Prin urmare, chiar dacă nu putem atribui direct recordul actual schimbărilor climatice, un ocean deja încălzit oferă un context energetic diferit față de cel al deceniilor trecute.
Un studiu citat de Science News, realizat de cercetători ai Climate Impact Lab de la Universitatea din Chicago, estimează că eliberarea căldurii oceanice asociate fenomenului ar putea contribui la creșterea temperaturilor globale deasupra uscatului cu aproximativ 1,2°C în lunile următoare. Această estimare evidențiază capacitatea unui episod El Niño puternic de a influența temporar temperaturile la scară planetară, peste tendința de încălzire pe termen lung.
Ce urmează după acest El Niño extrem?
Un aspect neobișnuit al episodului din 2026 este rapiditatea cu care s-a produs schimbarea. În iarna precedentă, Pacificul tropical se afla sub influența fenomenului La Niña. În mai puțin de un an, sistemul a trecut la un El Niño foarte puternic. Potrivit lui Nathaniel Johnson, această tranziție s-ar putea număra printre cele mai rapide observate.
În mod obișnuit, un episod El Niño durează aproximativ un an, după care începe să slăbească. Cercetătorii se așteaptă ca evenimentul actual să se diminueze după iarnă și să se încheie în primăvara sau la începutul verii anului 2027.
Totuși, episoadele El Niño foarte puternice pot fi urmate de o tranziție către La Niña. Există chiar posibilitatea apariției unei succesiuni de două episoade La Niña, separate de o scurtă perioadă de condiții neutre, un scenariu observat și după episodul puternic din 2015. La Niña poate modifica din nou distribuția precipitațiilor, temperaturile și activitatea ciclonilor tropicali, uneori producând efecte opuse celor asociate cu El Niño.
Există și o perspectivă încurajatoare. Unele cercetări sugerează că, într-o lume mai caldă, viitoarele episoade El Niño ar putea deveni mai ușor de anticipat. Dacă această ipoteză se confirmă, prognozele ar putea oferi mai mult timp pentru pregătirea comunităților vulnerabile la secetă, inundații și fenomene meteorologice extreme.
Pentru moment, însă, atenția cercetătorilor rămâne concentrată asupra Pacificului. Un fenomen care a început să se manifeste în iunie a ajuns deja la un nivel record al temperaturii zilnice a oceanului, iar intensificarea sa nu pare să fi ajuns la final.
Sursa: Science News