Ce efecte are poluarea apei asupra sănătății umane

publicat de Florin Mitrea
267 vizualizări
Poluarea apei

Poluarea apei apare atunci când un corp de apă este contaminat, de obicei cu substanțe chimice sau microorganisme. Poluarea apei poate face ca apa să devină toxică pentru oameni și mediu.

Apa este o resursă esențială pentru toată viața de pe Pământ. Dacă o sursă de apă devine contaminată din cauza poluării, aceasta poate duce la probleme de sănătate la oameni, cum ar fi cancer sau afecțiuni cardiovasculare.

Acest articol explorează cauzele poluării apei, modul în care aceasta
poate afecta sănătatea umană și ce pot face oamenii pentru a preveni
poluarea.

Poluarea apei

Apa este o resursă naturală de care au nevoie toate creaturile vii. Apa curată este, de asemenea, utilizată în producție și pentru dezvoltarea socială și economică.

Cu toate acestea, conform Organizației Națiunilor Unite (ONU), 2,2 miliarde de oameni nu au acces la servicii sigure de apă potabilă.

Surse de încredere din cadrul ONU și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) inventariază următoarele statistici privind poluarea apei:

  • peste jumătate din populația globală nu dispune de servicii de salubritate gestionate în siguranță;
  • aproximativ 2 miliarde de oameni trăiesc în țări cu niveluri ridicate de stres hidric, ceea ce înseamnă că apă disponibilă este mai mică decât cantitatea necesară;
  • experții estimează că, până în 2025, jumătate din populația lumii va trăi într-un mediu cu resurse de apă limitate;
  • aproximativ 785 de milioane de oameni nu au la dispoziție servicii de bază de apă potabilă;
  • începând din anii 1990, poluarea apei s-a înrăutățit în aproape toate râurile din Asia, America Latină și Africa.

Surse de poluare a apei

Apa este uneori denumită solventul universal, deoarece dizolvă mai multe substanțe decât orice alt lichid. Cu toate acestea, această capacitate înseamnă că apa este ușor predispusă la poluare.

Mai jos sunt prezentate doar câteva dintre numeroasele moduri în care poate apărea poluarea apei.

Sistemele de canalizare și apele uzate

După ce este folosită, apa devine apă uzată. Apele uzate pot fi menajere, cum ar fi apa de la toalete, chiuvete sau dușuri, sau din uz comercial, agricol ori industrial. Apa uzată se referă, de asemenea, la apa de ploaie care spăla uleiurile, grăsimile, sarea aruncată pe străzi, resturile sau substanțele chimice din sol.

ONU estimează că 80% din apele uzate revin în ecosistem fără a fi tratate sau reutilizate.

În 2017, ONU a constatat că 2 miliarde de oameni din întreaga lume nu aveau acces la facilități precum toalete sau latrine. De asemenea, organizația a descoperit că 673 de milioane de oameni își fac nevoile în aer liber.

Agricultura

Industria agricolă este unul dintre cei mai mari consumatori de apă dulce. În S.U.A., ea este responsabilă pentru aproximativ 80% din consumul de apă al națiunii. Agricultura este, de asemenea, principala sursă de poluare a râurilor și pâraielor din S.U.A.

O modalitate prin care agricultura provoacă poluarea apei este prin intermediul apei de ploaie. Atunci când plouă, poluanții, cum ar fi îngrășămintele, deșeurile animale și pesticidele, sunt antrenați din ferme în cursurile de apă, contaminând apa.

Contaminanții din agricultură conțin, de obicei, cantități mari de fosfor și azot, care stimulează înmulțirea algelor, fenomen numit înflorirea apelor. Această explozie a algelor produce toxine care ucid peștii, păsările și mamiferele marine, dar dăunează și oamenilor.

În plus, atunci când aceste alge mor, bacteriile produse pe măsură ce algele se descompun folosesc oxigenul din apă. Această lipsă de oxigen provoacă „zone moarte” în apă în care peștii nu pot trăi.

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) estimează că există aproximativ 245.000 de kilometri pătrați de zone moarte la nivel global.

Materialele plastice și gunoaiele

Producem aproximativ 1,4 miliarde de tone de deșeuri în fiecare an. Dintre aceste deșeuri, 10% sunt materiale plastice. Datorită utilizării pe scară largă a materialelor plastice, experții estimează că 4,8-12,7 milioane de tone de deșeuri ajung în ocean în fiecare an.

Plasticul și gunoiul pot ajunge în apă în mai multe moduri:

  • resturi care cad de pe vapoare;
  • gunoaie suflate de vânt în ocean din gropile de gunoi;
  • gunoi adus în mare de râurile în care oamenii aruncă articole uzate, cum ar fi ambalajele de la alimente;
  • oamenii care își aruncă gunoiul pe plajă.

Odată ajunse în apă, plasticul și gunoiul pot dăuna vieții marine și sănătății umane. Peștii pot mânca gunoi, confundându-l cu hrana și ajung astfel să moară.

Pe măsură ce plasticul se fragmentează încet, se formează microplasticul. Acesta este reprezentat de fragmente mici de plastic care au o dimensiune mai mică de 5 milimetri. Peștii pot consuma acest microplastic, care apoi poate ajunge la oamenii care consumă pește.

ONU afirmă că resturile de plastic din ocean provoacă moartea a peste un milion de păsări marine în fiecare an. Resturile de plastic sunt, de asemenea, responsabile pentru moartea a peste 100.000 de mamifere marine anual.

Produsele petroliere

Poluarea cu produse petroliere poate apărea atunci când petrolierele își pierd încărcătura. Cu toate acestea, produsele petroliere pot ajunge în mare și din fabrici, ferme și orașe, precum și din industria de transport maritim.

Deșeurile radioactive

Deșeurile radioactive pot rezista în mediu timp de mii de ani, ceea ce face dificilă eliminarea lor în siguranță. Dacă sunt aruncate în mod necorespunzător, ele pot ajunge în apă, devenind periculoase pentru oameni, viața marina și mediu.

Fracturarea hidraulică

Fracturarea hidraulică este procesul de extragere a petrolului sau a gazelor naturale din rocă. Tehnica folosește cantități mari de apă și substanțe chimice la presiune mare pentru a sparge roca. Fluidul rezultat în urma fracturării hidraulice conține contaminanți care pot polua rezervele de apă subterană.

Poluarea apei și sănătatea umană

Mai jos sunt prezentate câteva moduri negative prin care poluarea apei poate afecta în mod direct sănătatea umană.

Ingerarea microplasticului

O persoană poate ingera microplastic prin apa potabilă sau prin consumul de fructe de mare contaminate. În Golful Tokyo, în 2016, oamenii de știință au examinat 64 de hamsii pentru consumul de microplastic – 77% aveau microplastic în sistemele lor digestive.

Oamenii l-au descoperit și în sare, bere și alte produse alimentare.

Studiile arată că microplasticul poate provoca stres oxidativ, reacții inflamatorii și tulburări metabolice la oameni. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste efecte.

Consumul de apă potabilă contaminată cu apă de canalizare

OMS observă că, la nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni folosesc o sursă de apă potabilă cu contaminanți fecali. Apa contaminată poate conține bacterii, cum ar fi cele responsabile de diaree, holeră, dizenterie, febră tifoidă, hepatită A și poliomielită.

Potrivit ONU, în fiecare an, aproximativ 297.000 de copii sub cinci ani mor din cauza unor boli legate de salubritatea precară, igiena precară sau apa potabilă nesigură.

Apă potabilă care conține deșeuri chimice

Poluanții chimici, cum sunt pesticidele, îngrășămintele și metalele grele, pot cauza probleme grave de sănătate dacă sunt ingerați.

În 2014, locuitorii din Flint, Michigan, S.U.A., s-au confruntat cu contaminarea apei din cauza testării și tratării inadecvate a alimentării cu apă. Apa contaminată a provocat erupții cutanate, căderea părului și mâncărimi ale pielii. Nivelurile de plumb din sângele copiilor care au băut apă s-au dublat.

O persoană care ingerează toxine chimice din apă poate fi expusă riscului de:

  • cancer;
  • tulburări hormonale;
  • alterarea funcției creierului;
  • afectarea sistemelor imunitar și reproductiv;
  • probleme cardiovasculare și renale.

Înotul în apă contaminată poate declanșa, de asemenea:

  • erupții cutanate;
  • înroșirea ochilor;
  • infecții respiratorii;
  • hepatită.

Combaterea poluării apei

O persoană care dorește să reducă poluarea apei poate ajuta prin:

  • reducerea utilizării plasticului și reciclarea plasticului, atunci când este posibil;
  • eliminarea corectă a produselor chimice de uz casnic;
  • ținerea pasului cu întreținerea propriului autovehicul, pentru a se asigura că acesta nu pierde substanțe nocive;
  • evitarea utilizării pesticidelor;
  • curățarea excrementelor de câine;
  • efectuarea de alegeri durabile în ceea ce privește alimentele și băuturile;
  • luarea în considerare a trecerii la o dietă vegană sau vegetariană.

Sursa: Medical News Today.

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii