Există mai multe teorii științifice privind apariția vieții pe Pământ, însă niciuna dintre acestea nu a fost dovedită în mod concludent. Iată câteva dintre cele mai cunoscute și mai populare teorii:
Teoria fulgerului (The Electric Spark Theory)
Această teorie sugerează că viața ar fi apărut atunci când scânteile electrice, cum este fulgerul, au generat aminoacizi și zaharuri dintr-o atmosferă bogată în apă, metan, amoniac și hidrogen. Aceste molecule organice s-ar fi combinat apoi pentru a forma polimeri mai complecși, cum ar fi proteinele și acizii nucleici. Teoria se bazează pe experimentul Miller-Urey, care a simulat condițiile Pământului timpuriu și a produs compuși organici din cei anorganici.
Teoria comunității din argilă (The Clay Theory)
Această teorie susține că viața și-ar avea originea printre mineralele argiloase, care ar fi acționat ca șabloane pentru formarea moleculelor organice. Cristalele de argilă pot crește și își pot replica structura, în paralel cu capacitatea de a înmagazina alte molecule pe parcurs. Aceste molecule ar fi putut apoi să interacționeze și să se organizeze în modele similare cu genele. Această teorie a fost dezvoltată de Alexander Graham Cairns-Smith, care a susținut că argila este un precursor al ADN-ului.
Teoria izvoarelor hidrotermale (The Deep-sea Vent Theory)
Această teorie susține că viața ar fi apărut în mediile fierbinți și bogate în minerale ale izvoarelor hidrotermale de pe fundul oceanului. Aceste orificii ar fi oferit surse de energie și gradienți chimici care ar fi putut conduce la sinteza moleculelor organice. Unele dintre cele mai timpurii forme de viață ar fi fost bacteriile termofile care au prosperat în aceste condiții extreme. Această teorie este susținută de descoperirea unor comunități microbiene diverse și străvechi în jurul izvoarelor hidrotermale.
Teoria începutului rece (The Ice Theory)
Această teorie sugerează că viața și-ar avea originea în apa înghețată, cum ar fi calotele de gheață sau cometele. Gheața poate acționa ca un scut de protecție împotriva radiațiilor dăunătoare și, de asemenea, poate concentra molecule organice în pungile de lichid. De asemenea, gheața poate facilita reacțiile chimice prin formarea de cristale care au proprietăți catalitice. Unii oameni de știință cred că gheața a fost un factor cheie în evoluția ARN-ului, despre care se crede că este una dintre primele molecule genetice.
Teoria „lumea ARN-ului” (The RNA World Theory)
Această teorie presupune că viața ar fi început cu molecule de ARN autoreplicabile, care ar fi putut stoca informații și ar fi putut îndeplini funcții enzimatice. ARN-ul este mai simplu decât ADN-ul și poate acționa și ca un catalizator pentru propria sa sinteză. ARN-ul ar fi putut evolua în forme mai complexe de viață prin achiziționarea de proteine și membrane și, în cele din urmă, dând naștere ADN-ului. Această teorie se bazează pe observația că ARN-ul joacă un rol central în multe procese biologice, cum ar fi sinteza proteinelor și reglarea genelor.
Teoria metabolismului (The Metabolism-first Theory)
Această teorie susține că viața ar fi început cu rețelele metabolice, care sunt sisteme de reacții chimice ce produc energie și molecule organice. Metabolismul ar fi putut preceda formarea moleculelor genetice (ADN-ul sau ARN-ul), și ar fi furnizat baza apariției lor mai târziu. Rețelele metabolice ar fi putut avea originea în suprafețele minerale, cum ar fi aglomerările de fier-sulf, sau în vezicule organice, cum ar fi miceliile sau lipozomii. Această teorie contestă ideea că informația este esențială pentru viață și, în schimb, subliniază rolul termodinamicii și al cineticii.
Panspermia (The Panspermia Theory)
Această teorie susține că viața ar fi venit din spațiul cosmic, fie intenționat, fie accidental. Viața ar fi putut fi transportată de meteoriți, comete sau nave spațiale de pe alte planete sau sisteme stelare și apoi ar fi fost însămânțată pe Pământ. Viața ar fi putut avea, de asemenea, originea în altă parte a universului și s-ar fi putut răspândi prin praful cosmic sau prin radiații. Această teorie nu explică modul în care a apărut viața în primul rând, ci mai degrabă cum ar fi putut fi transferată în diferite locuri. Această teorie este inspirată de descoperirea compușilor organici și a microorganismelor în obiecte și medii extraterestre.
Acestea sunt câteva dintre principalele teorii despre originea vieții, dar există multe altele care au fost propuse sau sunt dezvoltate de oamenii de știință. Fiecare teorie are punctele sale forte și punctele sale slabe și niciuna dintre ele nu poate explica toate dovezile și datele disponibile. Prin urmare, originea vieții rămâne o chestiune deschisă și fascinantă, pe care oamenii de știință o pot explora în continuare.
Sursa: Live Science, Khan Academy, ThoughtCo.