Mușchii sau briofitele (încrengătura Bryophyta) sunt plante nevasculare (plante lipsite de un sistem vascular format din xilem și floem), răspândite pe tot globul, de la zonele umede și umbrite până la zonele însorite și aride. Există peste 12.000 de specii de mușchi, împărțite în 8 clase și 12 genuri.
Toate speciile de mușchi posedă rizoizi în loc de rădăcini. De asemenea, ei nu au flori, iar pentru reproducere ei produc spori, nu semințe (așa cum este cazul multor specii de plante).
Mușchii există pe Pământ de milioane de ani, fiind unele dintre cele mai rezistente și mai străvechi specii de plante. Drept urmare, ei pot fi întâlniți într-o multitudine de habitate: păduri tropicale umede, zone umede, zone împădurite, ecosisteme alpine, grădini, peșteri, zone urbane. Un lucru pe care îl au în comun toate aceste medii este umiditatea, care ajută mușchii să supraviețuiască. Însă nu este imposibil să întâlnim mușchi în zone însorite și uscate.
Apariția briofitelor poate fi influențată de sezoane. Mușchii își ating apogeul dezvoltării în timpul sezonului umed și rece, atunci când lumina solară mai puțin intensă și temperaturile mai coborâte ajută aceste plante să crească. Temperaturile ridicate și lumina intensă din timpul verii pot duce la uscarea mușchilor și la intrarea lor într-o perioadă de repaus.
Ciclul de viață al mușchilor
Mușchii sunt diferiți de restul plantelor prin faptul că nu prezintă rădăcini și se înmulțesc prin spori. Ei prezintă a alternanță de două generații: gametofitul (mușchiul propriu-zis) și sporofitul.
Gametofitul are jumătate din materialul genetic al sporofitului și se formează atunci când sporofitul eliberează sporii, care încep să se dividă. Spermatozoizii călătoresc de la un gametofit la altul, prin intermediul unui strat subțire de apă, pentru a fertiliza ouăle. Odată fertilizate, ouăle se transformă în sporofit, care apoi produce spori. Sporofitul depinde de gametofit pentru a supraviețui, deci acesta din urmă este generație dominantă, furnizând sporofitului apa și nutrientele necesare.
Prin germinare sporii formează protonema – un lanț de celule care seamănă cu o colonie de alge sau cu protalul unei ferigi. Protonema se formează în primele stadii ale ciclului de viață al mușchiului și pregătește terenul pentru formarea tulpinilor (una sau mai multe tulpini). Tulpinile pot dezvolta frunze. Tulpinile și frunzele reprezintă gametoforul, care se combină cu protonema (în ciuda stării sale tranzitorii) pentru a forma gametofitul.
Tulpinile mușchilor
În general, tulpinile briofitelor sunt scurte și firave. Culoarea lor variază de la verde la maroniu. Ele tind să fie verzi atunci când sunt tinere, deoarece atunci celulele lor sunt bogate în clorofilă.
Însă există și excepții de la această regulă, cum este cazul speciilor din familiile Dawsoniaceae și Polytrichaceae, la care tulpinile sunt drepte și dure. Deoarece tulpinile acestor specii pot ajunge la 60 cm înălțime, ele pot fi confundate cu plantele erbacee.
Rizoizii
Toate speciile de mușchi prezintă rizoizi. Aceștia nu sunt rădăcini adevărate, dar îndeplinesc un rol similar, în sensul că furnizează plantei un punct de fixare și stabilitate. Totuși, rizoizii nu îndeplinesc funcția de absorbție a apei și nutrienților. Rizoizii tind să fie ramificați și sunt întotdeauna pluricelulari.
Rizoizii apar în stadiul de protonema. Ei se dezvoltă la baza tulpinilor sau chiar pe tulpini. Chiar dacă toate speciile de mușchi prezintă rizoizi, unele specii pot avea un număr mai mare decât altele.
Frunzele mușchilor
Mușchii pot apărea total diferit în condiții de umiditate și de uscăciune. Briofitele uscate au frunzele strânse sau înfășurate în jurul tulpinilor, pe când cele umede le au complet desfășurate și întinse.
Majoritatea frunzelor sunt mici, măsurând de la jumătate de milimetru până la trei milimetri lungime. Frunzele sunt atașate direct de tulpină, adică nu au un pețiol. Cele mai multe frunze sunt formate dintr-un singur strat de celule, motiv pentru care sunt translucide. Adesea, ele sunt îngroșate de-a lungul axului central, această îngroșare fiind numită nervură.
Ce roluri îndeplinesc mușchii?
Mușchii îndeplinesc roluri importante în cadrul ecosistemelor. De exemplu, ei sunt esențiali pentru supraviețuirea insectelor și a altor nevertebrate, cărora le furnizează habitate și sursă de hrană. Mușchii filtrează și rețin apa, previn eroziunea solurilor și absorb dioxidul de carbon din atmosferă.
Briofitele au pătruns și în viața de zi cu zi a omului, fiind utilizate pentru ambalarea unor alimente, la izolarea locuințelor sau pentru realizarea aranjamentelor florale. De asemenea, ei au fost folosiți și pe post de combustibili, sub forma turbei produse prin descompunerea parțială a unor specii de mușchi, ca de exemplu Sphagnum.
Sursa: All About Mosses