Astronomii descoperă cea mai veche nebuloasă planetară

publicat de Florin Mitrea
17 vizualizări
Nebuloasa planetară Abell 39

Nebuloasele planetare sunt rămășițe cu viață scurtă ale stelelor asemănătoare cu soarele nostru. Majoritatea acestor „fantome stelare” durează doar în jur de 25.000 de ani. De obicei, norii lor de resturi se dispersează atât de mult încât se estompează destul de repede. Cu toate acestea, există o nebuloasă planetară care a durat cel puțin 70.000 de ani.

O echipă de astronomi de la Universitatea din Hong Kong a descoperit această bijuterie celestă rară în roiul stelar M37. Ea orbitează în galaxia noastră în același braț galactic ca și Soarele și conține aproximativ 1.500 de mase solare. Obiectul, denumit IPHASX J055226.2+323724, este cea de a treia nebuloasă planetară asociată cu un roi stelar din galaxia noastră.

O nebuloasă planetară este o pitică albă fierbinte înconjurată de un înveliș de materie ejectată de aceasta pe măsură ce a îmbătrânit. În cazul unor nebuloase planetare, învelișul este aproximativ circular, în timp ce în cazul altora, el poate părea bipolar. Radiația provenită de la stea încălzește nebuloasa, ceea ce o face să strălucească.

Vârsta învelișului aflat în expansiune ar putea părea dificil de stabilit. Totuși, există modalități. Echipa care a descoperit obiectul a constatat că acesta are o „vârstă cinematică” de 70.000 de ani. Aceasta este o estimare, dar una bună, bazată pe cât de repede se extinde nebuloasa. Indiciile sunt oferite de spectrul de emisie al luminii provenite de la gazele fierbinți și strălucitoare din jurul stelei muribunde, numite „linii de emisie”.

Echipa a presupus, de asemenea, că viteza de expansiune a rămas relativ aceeași de la începutul său. Combinând toate acestea, rezultă timpul scurs de când steaua și-a ejectat primele straturi exterioare. În acest caz, rezultatul este 70.000 de ani. Pentru comparație, nebuloasele planetare tipice durează doar între 5.000 și 25.000 de ani, ceea ce reprezintă un timp scurt față de vârsta stelei, care poate fi de sute de milioane sau chiar miliarde de ani.

În plus, faptul că IPHASX J055226.2+323724 este încă vizibilă, în ciuda vârstei și expansiunii sale, o face deosebit de rară. Locul în care aceasta este amplasată este relativ „sigur” și permite norului de gaze și praf să se extindă în liniște.

Steaua care a produs nebuloasa este o pitică albă, adică un obiect extrem de fierbine, care va avea nevoie de miliarde de ani pentru a se răci. Atunci când era ca soarele nostru, steaua avea doar 2-3 mase solare. Utilizând datele de la Telescopul Gaia, astronomii au calculat că învelișul de materie aflată în expansiune are diametrul de circa 3,2 parseci. (Drept comparație, distanța de la Soare până la Proxima Centauri, cea mai apropiată stea, este de 1,3 parseci.)

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii