Atunci când ne gândim la reptilele uriașe din perioada Cretacicului, probabil că primul care ne vine în minte este Tyrannosaurus rex (T. rex). Însă dinozaurii nu au fost singurele animale uriașe care au trăit pe planeta noastră. Un alt exemplu este Sarcosuchus imperator.
Numit uneori „supercrocodilul”, acest prădător nu este o creatură cu care ați fi dorit să vă întâlniți. Se crede că această specie de crocodil, dispărută acum, își înhăța prada cu dinții săi îndreptați înspre înapoi și o trăgea în apă, unde o îneca. Este posibil ca prada sa să fi inclus și dinozaurii.
Cât de mare era Sarcosuchus imperator?
Crocodilii de apă sărată din zilele noastre sunt unii dintre cei mai formidabili prădători. Ei sunt cele mai mari specii de reptile de astăzi și prezintă unele dintre cele mai puternice fălci din rândurile animalelor. Femelele ajung la trei metri lungime, în timp ce masculii pot atinge chiar șase metri.
Cu toate acestea, crocodilii de apă sărată sunt adevărați copilași pe lângă vărul lor preistoric, Sarcosuchus imperator. Sarcosuchus era un adevărat monstru, având o lungime estimată la 9,5-12 metri.
În mod uimitor, Sarcosuchus nu a fost cel mai mare crocodil care a trăit vreodată.
„Probabil că Deinosuchus de la sfârșitul Cretacicului rivaliza cu el în privința mărimii”, spune dr. Mark Young, paleotolog la Universitatea din Edinburgh. „Apoi au existat caimanii uriași care au trăit în Marea Amazoniană. Aceștia au dispărut în urmă cu 5-10 milioane de ani. Cam în aceeași perioadă cu Sarcosuchus au mai existat unii crocodili marini care aveau dimensiuni comparabile și care trăiau în ocean.”
Când și unde a trăit Sarcosuchus imperator?
Sarcosuchus imperator a trăit în urmă cu circa 113 milioane de ani, la începutul Cretacicului. Majoritatea specimenelor au fost descoperite în vestul Africii, unde se află astăzi Nigerul.
„Sarcosuchus a trăit într-un bazin fluvial destul de extins. Unele specimene sunt din Tunisia, ceea ce sugerează că crocodilii au ajuns și în deltele fluviilor”, spune dr. Young, „însă, de obicei, au trăit în bazinele râurilor mari de pe continentul care era format din Africa și America de Sud de astăzi.”
În aceeași perioadă, această regiune era locuită și de celacanți – un grup de pești osoși preistorici. De asemenea, crocodilii și-au împărțit teritoriile cu dinozaurii Lurdusaurus, Ouranosaurus și Nigersaurus.
Cu ce se hrănea Sarcosuchus imperator?
Se pare că Sarcosuchus nu era pretențios în privința dietei, hrănindu-se cam cu tot ceea ce putea prinde.
Nu cunoaștem cu exactitate cum vâna Sarcosuchus, deoarece era diferit față de crocodilii care trăiesc astăzi. Animalul prezenta un bot foarte lung și îngust, asemănător unui gavial din zilele noastre. Însă pe parcursul vieții, botul se lățea destul de mult, astfel încât animalul ajungea să aibă un bot lung și foarte lat, ceva care nu se întâlnește la niciun crocodil de astăzi.
„Nu este clar dacă uriașul crocodil putea sări din apă pentru a prinde un dinozaur sau doar se mulțumea cu peștii pe care îi putea găsi în apele râurilor”, explică dr. Young. „Este posibil să fi vânat în ambele moduri, odată ce atingea o anumită mărime a corpului.”
Cum diferea Sarcosuchus față de crocodilii de astăzi?
Nu există specii moderne care să se înrudească direct cu Sarcosuchus imperator. Deoarece se află pe o altă ramură a arborelui filogenetic, este diferit față de speciile pe care le cunoaștem.
Scheletul lui Sarcosuchus prezintă o serie de diferențe comparativ cu cel al crocodililor moderni. Nu prezenta articulațiile sferice întâlnite între vertebrele crocodililor din zilele noastre, iar osteodermele (depozitele osoase de pe tegument) erau mult mai mari, ceea ce reducerea flexibilitatea. De asemenea, deși, fără îndoială, era un vânător formidabil, forma palatului (partea superioară a cavității bucale) sugerează că nu putea produce o mușcătură prea puternică.
Însă cum se comporta? „Ca juvenil, cred că Sarcosuchus se comporta ca un gavial indian”, spune Young. După aceea, nu mai suntem siguri. „Ceea ce se întâmpla în timpul vieții sale era modificarea radicală a formei craniului, când craniul și botul se lățeau atât de mult încât botul arăta total diferit față de cel al crocodililor de astăzi.”
Sursa: Science Focus.