Majoritatea oamenilor își imaginează că strămoșii noștri, primatele timpurii, se cățărau prin copaci în păduri tropicale luxuriante. Însă un studiu recent arată că, de fapt, ei se confruntau cu un mediu friguros. Aceste descoperiri răstoarnă decenii de presupuneri despre cum și unde a început linia noastră genealogică.
Studierea propriei noastre evoluții este de o importanță fundamentală pentru a înțelege cine suntem. Aceleași forțe care ne-au modelat strămoșii ne modelează și pe noi și ne vor modela viitorul.
Clima a fost întotdeauna un factor major care determină schimbările ecologice și evolutive: care specii supraviețuiesc, care se adaptează și care dispar. Și pe măsură ce planeta se încălzește, lecțiile din trecut sunt mai relevante ca niciodată.
Adevărul „rece”
Noua lucrare științifică, realizată de Jorge Avaria-Llautureo de la Universitatea din Reading, Marea Britanie, și alți cercetători, cartografiază originile geografice ale strămoșilor noștri primate și istoricul climei din acele regiuni. Rezultatele sunt surprinzătoare: în loc să evolueze în medii tropicale calde, așa cum credeau anterior oamenii de știință, se pare că primatele timpurii trăiau în regiuni reci și uscate.
Aceste provocări de mediu au fost probabil cruciale în a-i determina pe strămoșii noștri să se adapteze, să evolueze și să se răspândească în alte regiuni. Studiul arată că a durat milioane de ani până când primatele au colonizat tropicele. Temperaturile globale mai calde nu par să fi accelerat răspândirea sau evoluția primatelor în specii noi. Cu toate acestea, schimbările rapide între climatele uscate și umede au determinat schimbări evolutive.
Una dintre cele mai vechi primate cunoscute a fost Teilhardina, care cântărea doar 28 de grame – similară cu cea mai mică primată în viață astăzi, lemurul-șoarece. Fiind atât de mică, Teilhardina trebuie să fi avut o dietă bogată în calorii, compusă din fructe, rășini și insecte.
Fosilele sugerează că Teilhardina se deosebea de alte mamifere ale vremii prin faptul că avea unghii în loc de gheare, ceea ce o ajuta să prindă ramuri și să manipuleze hrana – o caracteristică-cheie a primatelor până în zilele noastre. Teilhardina a apărut acum aproximativ 56 de milioane de ani (aproximativ 10 milioane de ani după dispariția dinozaurilor), iar speciile s-au dispersat rapid de la originea lor din America de Nord în Europa și China.
Este ușor de înțeles de ce oamenii de știință au presupus că primatele au evoluat în climate calde și umede. Majoritatea primatelor de astăzi trăiesc în zonele tropicale, iar majoritatea fosilelor de primate au fost descoperite tot în astfel de zone.
Însă atunci când oamenii de știință din spatele noului studiu au folosit date despre spori fosili și polen din împrejurimile fosile ale primatelor timpurii pentru a prezice clima, au descoperit că locațiile nu erau tropicale la acea vreme. Primatele își au originea de fapt în America de Nord (din nou, contrar a ceea ce credeau oamenii de știință odinioară, parțial pentru că nu există primate în America de Nord astăzi).
Unele primate au colonizat chiar și regiunile arctice. Este posibil ca aceste primate timpurii să fi supraviețuit temperaturilor scăzute sezoniere și lipsei hranei, trăind la fel ca speciile de lemuri-șoarece și lemuri pitici de astăzi: încetinindu-și metabolismul și chiar hibernând.
Condițiile dificile și schimbătoare au favorizat, probabil, primatele care se deplasau mult în căutarea hranei și a unui habitat mai bun. Speciile de primate care sunt printre noi astăzi descind din acești strămoși extrem de mobili. Cei mai puțin capabili să se deplaseze nu au lăsat niciun descendent în viață astăzi.
Din trecut spre viitor
Studiul demonstrează valoarea studierii animalelor dispărute și a mediului în care trăiau. Dacă dorim să conservăm speciile de primate de astăzi, trebuie să știm cum sunt acestea amenințate și cum vor reacționa la aceste amenințări. Înțelegerea răspunsului evolutiv la schimbările climatice este crucială pentru conservarea primatelor și a altor specii dincolo de acestea.
Atunci când habitatele lor se pierd, adesea din cauza defrișărilor, primatele sunt împiedicate să se deplaseze liber. Cu populații mai mici, limitate la zone mai mici și mai puțin diverse, primatele de astăzi nu au diversitatea genetică necesară pentru a se adapta la mediile în schimbare.
Dar avem nevoie de mai mult decât cunoștințe și înțelegere pentru a salva speciile de primate ale lumii, avem nevoie de acțiune politică și schimbarea comportamentului individual, pentru a combate consumul de carne de vânat – principalul motiv pentru care primatele sunt vânate de oameni – și pentru a inversa pierderea habitatului și schimbările climatice. În caz contrar, toate primatele sunt în pericol de dispariție, inclusiv noi.
Sursa: The Conversation