Pădurile de mangrove din zonele costiere sunt adevărate depozite de carbon, preluând cantități uriașe de materie organică în rețeaua lor radiculară submersă.
Însă ochiurile de pădure din jurul dolinelor din Peninsula Yucatan din Mexic stochează cantități „remarcabile” de carbon, chiar și pentru mangrove, conform unui raport al cercetătorilor publicat în Biology Letters. Aceste păduri pot depozita de până la de cinci ori mai mult carbon pe hectar decât orice altă pădure terestră.
Există zeci de doline mărginite de mangrove, denumite crovuri, pe această peninsulă. Astfel de depozite de carbon ar putea ajuta națiunile sau companiile să-și atingă neutralitatea carbonului, prin care volumul de gaze cu efect de seră emise în atmosferă este contrabalansat de cantitatea de carbon sechestrată.
La trei dintre aceste crovuri, cercetătorii conduși de Fernanda Adame, expertă în zone umede la Universitatea Griffith din Brisbane, Australia, au colectat eșantioane de sol de la o adâncime de 6 m și au utilizat datarea cu carbon-14 pentru a estima cât de rapid s-a acumulat solul în fiecare sit. Cele trei crovuri au înregistrat cantități „masive” de carbon organic în sol, cu o medie de 1.500 de tone la hectar. Crovul denumit Casa a stocat până la 2.792 tone la hectar.
Rădăcinile mangrovelor sunt capcane ideale pentru materia organică. Solurile submerse ajută și ele la stocarea carbonului. Pe măsură ce nivelurile mării au crescut ușor în ultimii 8.000 de ani, mangrovele ai ținut și ele ritmul, construind straturi peste straturi de sedimente aduse de râuri și migrând înspre interiorul uscatului. Pe terenul calcaros presărat cu caverne al Peninsulei Yucatan nu există râuri care să aducă sedimente. În schimb, „mangrovele își formează mai multe rădăcini pentru a evita înecul”, ceea ce permite arborilor să se înalțe mai mult, oferind spațiu pentru ca materia organică să se acumuleze, spune Adame.
În timp că temperaturile globale cresc, nivelurile mării s-ar putea ridica prea repede pentru ca mangrovele să poată ține pasul. Alte amenințări pentru crovurile bogate în carbon ale peninsulei sunt poluarea pânzei freatice, extinderea infrastructurii, urbanizarea și turismul.
Sursa: Science News.