Marea Sargaselor este o regiune remarcabilă situată în Oceanul Atlantic de Nord, care iese în evidență față de alte mări prin caracteristicile sale unice. Marea Sargaselor este înconjurată de patru mari curenți oceanici: Curentul Golfului (la vest), Curentul Atlanticului de Nord (la nord), Curentul Canarelor (la est) și Curentul Ecuatorial de Nord (la sud). Marea este localizată între aproximativ 20 și 35 de grade latitudine nordică și 40 și 70 de grade longitudine vestică.
Marea Sargaselor este caracterizată prin ierburile de mare de culoare maronie denumite sargase, care plutesc liber la suprafața apei. Apele sale sunt foarte calme, spre deosebire de apele turbulente ale altor regiuni oceanice, și de o claritate excepțională (vizibilitatea în adâncime poate atinge 60 de metri).
Primele înregistrări despre Marea Sargaselor datează din vremea lui Cristofor Columb, în anul 1492. Acesta scria despre iarba de mare, despre care spunea că poate ascunde apele puțin adânci și poate prinde corăbiile în capcană. Este posibil ca marea să fi fost cunoscută și altor marinari din trecut, deoarece un poem scris de Avienius, în secolul al IV-lea, descrie o porțiune a Atlanticului acoperită cu ierburi de mare și lipsită de vânturi. În anul 1609, vaporul englezesc Sea Venture a eșuat pe țărmul Bermudelor, în apropiere de Marea Sargaselor.
Marea Sargaselor susține un ecosistem marin divers, care include țestoase de mare, pești, rechini și păsări. Sargasele, aceste alge marine ce plutesc libere, creează un habitat unic. Curenții oceanici și tiparele meteorologice influențează dinamică mării. Sargasele au jucat un rol important în realizarea unor studii (ca de exemplu, cele privind locurile de reproducere ale anghilei europene), în observarea animalelor și în colectarea de date oceanografice.
Marea Sargaselor și schimbările climatice
Marea Sargaselor joacă un rol important în contextul general al schimbărilor climatice, deși impactul său nu este chiar direct, așa cum este cel al altor factori. Iată câteva dintre aceste roluri:
- sechestrarea carbonului – ierburile de mare, în special sargasele, absorb dioxidul de carbon din atmosferă în timpul fotosintezei și îl înmagazinează sub formă de compuși organici; după ce iarba moare, o parte a acestui carbon ajunge pe fundul mării, unde este stocat pe termen lung.
- circulația oceanică și transportul căldurii – Marea Sargaselor face parte din circulația atlantică meridională, care este o componentă critică a circulației oceanice globale; rolul acestei circulații este de a transporta apele calde de suprafață de la tropice la latitudinile mai mari și apele reci de la adâncime înapoi la ecuator.
- temperatura de la suprafață și albedoul – apele clare și calme ale Mării Sargaselor prezintă un albedou (reflectivitate) unic, comparativ cu regiunile oceanice mai turbulente din jur; apa limpede reflectă mai puțină lumină solară înapoi în spațiu, contribuind astfel la încălzirea suprafeței mării.
- rezistența ecosistemului – schimbările climatice afectează ecosistemul Mării Sargaselor, inclusiv distribuția ierburilor de mare, a peștilor și a altor organisme marine; apele calde, acidificarea oceanului și perturbarea curenților oceanici pot afecta sănătatea acestui ecosistem delicat.
- buclele de feedback – rolul Mării Sargaselor în înmagazinarea carbonului și în circulația oceanică poate crea bucle de feedback; de exemplu, dacă încălzirea perturbă curentul atlantic meridional, acest lucru poate afecta capacitatea mării de a absorbi și stoca dioxidul de carbon, iar modificările din ecosistemul Mării Sargaselor pot avea un impact asupra capacității de sechestrare a carbonului.
Prin urmare, în timp ce Marea Sargaselor influențează direct schimbările climatice într-o oarecare măsură, semnificația ei constă în rolul jucat în cadrul sistemelor oceanice și atmosferice generale. Protejarea acestui ecosistem unic este esențială pentru menținerea funcțiilor și a rezistenței sale în fața provocărilor globale de mediu.
Sursa: Wikipedia, Britannica, NOAA