Noile dovezi privind formarea continentelor susțin ipoteză că, în trecutul îndepărtat al planetei noastre, continentele ar fi luat naștere în urma impactului cu meteoriți uriași, care erau ceva obișnuit mai ales în primul miliard de ani de existență a Pământului, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Curtin din Australia, publicat în Nature.
Pământul este singura planetă despre care știm că posedă continente, iar până acum, oamenii de știință nu au înțeles cu exactitate motivul formării acestora. Noile descoperiri reprezintă prima dovadă solidă în sprijinul ipotezei potrivit căreia meteoriții se află în spatele caracteristicilor geologice unice ale planetei noastre.
”Prin studierea cristalelor minuscule de zircon de la Pilbara Craton (vestul Australiei), care reprezintă cele mai bine conservate rămășițe ale scoarței străvechi, am descoperit dovezi al impacturilor cu acești meteoriți gigantici”, spune Tim Johnson, geolog la Universitatea Curtin și autorul principal al studiului. ”Studierea izotopilor de oxigen din cristalele de zircon a dezvăluit un proces de ”sus în jos”, începând cu topirea rocilor de la suprafață și continuând spre interior, în concordanță cu efectul geologic al impactului cu meteoriți uriași.”
Un meteorit este o rocă spațială care supraviețuiește călătoriei prin atmosfera Pământului pentru a se lovi de suprafața planetei. Numeroși meteoriți au rezultat din fragmentarea unor asteroizi mai mari formați în urmă cu circa 4,6 miliarde de ani, odată cu nașterea planelor din sistemul nostru solar.
Cel mai cunoscut exemplu de impact cu un asteroid din istoria Pământului este impactul cu Chicxulub, din urmă cu 66 de milioane de ani. Acest impact a provocat dispariția dinozaurilor și a lăsat un crater cu diametrul de 10 km în Peninsula Yucatán din Mexic. Noile descoperiri ale autorilor sugerează că impacturi similare au modelat geologia planetei cu miliarde de ani înainte de acest eveniment catastrofal.
O mai bună cunoaștere a formării și dezvoltării continentelor ar putea avea ramificații pentru înțelegerea noastră a modului în care atât formele de viață, cât și mineralele valoroase sunt dispersate pe planetă.
”Continentele găzduiesc metale precum litiul, staniul și nichelul, elemente esențiale pentru tehnologiile verzi emergente necesare pentru a ne îndeplini obligația de a atenua schimbările climatice”, spune Johnson. ”Aceste zăcăminte minerale sunt rezultatul final al unui proces cunoscut sub numele de diferențiere a scoarței, care a început odată cu formarea celor mai timpurii mase de uscat, dintre care Pilbara Craton este doar un singur exemplu.”
Sursa: Space.com