Căutarea vieții dincolo de hotarele planetei noastre reprezintă motivația principală a multor misiuni de explorare a Planetei Roșii.
NASA are în desfășurare mai multe misiuni pe suprafața lui Marte, care sunt intens implicate în căutarea urmelor vieții. Cele mai importante dintre aceste misiuni sunt roverele Curiosity, care a amartizat în anul 2012, și Perseverance, care a ajuns pe suprafața marțiană în anul 2021. Cel din urmă a colectat deja mostre de rocă din Craterul Jezero, unde urme minuscule ale vieții ar fi putut fi prinse în capcană.
Pe măsură ce investighează suprafața lui Marte și își propun să studieze și alte planete din sistemul nostru solar pentru urme ale vieții, oamenii de știință au nevoie de metode de detecție care presupun că viața de pe alte planete este asemănătoare cu cea de pe Pământ. Aceste metode ar putea ajuta, de asemenea, la înțelegerea vieții din adâncurile planetei noastre, unde viețuitoarele ar putea fi total diferite față de cele de la suprafață, datorită urmării unor linii evolutive diferite în decursul a miliarde de ani.
Chiar dacă NASA nu a descoperit, până acum, urme ale existenței vieții pe Marte, au fost descoperite numeroase dovezi că Planeta Roșie ar fi putut găzdui viața în trecut. Există numeroase indicii că pe Marte al fi existat un ocean uriaș și o atmosferă care ar fi putut susține viața.
Unul dintre cele mai importante seturi de dovezi care sugerează că Marte ar fi putut susține viața odinioară este faptul că planeta uscată și aridă de astăzi a găzduit cândva apă din abundență – un ingredient-cheie al vieții.
Faptul că Craterul Jezero, cu un diametru de circa 45 de kilometri, era odinioară plin cu apă și găzduia delta unui râu străvechi este motivul pentru care a fost ales acest loc pentru amartizarea roverului Perseverance.
În urmă cu aproximativ patru miliarde de ani, râurile au creat un lac în Craterul Jezero, pe care l-au umplut și cu minerale din zonele învecinate. Dacă viața microbiană exista în Jezero în această perioadă umedă a lui Marte, urmele acesteia ar putea exista în sedimentele de pe fundul craterului. Așadar, indiciile acestei vieți din trecut s-ar putea regăsi și în eșantioanele de rocă și sol colectate de Perseverance.
Pe Pământ, câmpul magnetic oprește radiația să distrugă atmosfera și protejează viața de la suprafața planetei. Se crede că Marte și-a pierdut apa atunci când și-a pierdut câmpul magnetic, în urmă cu circa patru miliarde de ani. În lipsa atmosferei, nu exista nimic care să împiedice evaporarea apei de pe planetă și pierderea sa în spațiu. Radiația a făcut, de asemenea, imposibilă existența vieții pe suprafața lui Marte.
Cu toate acestea, există o șansă ca apa în stare lichidă să mai existe sub suprafața Planetei Roșii și, odată cu ea, viața într-o anumită formă. Avantajul existenței în subteran este acela că straturile de rocă și sol oferă protecția împotriva radiațiilor solare dăunătoare furnizată cândva de câmpul magnetic al planetei.
Așadar, există viață pe Marte? Încă nu a fost descoperită nicio dovadă, însă mai rămâne de explorat mult din suprafața Planetei Roșii.
Sursa: Space.com