Evenimente științifice de urmărit în anul 2023

publicat de Florin Mitrea
154 vizualizări Un tehnician instalează cabluri de fibră optică la Observatorul Vera C. Rubin, care va realiza primele imagini în anul 2023. | Foto: H. STOCKEBRAND/RUBIN OBS./NSF/AURA

Trimiterea oamenilor pe Lună, vaccinurile cu ARN mesager (ARNm) și costurile schimbărilor climatice se numără printre domeniile care vor modela activitatea de cercetare științifică în anul 2023.

Noua generație de vaccinuri

În urma succesului vaccinurilor cu ARN mesager în timpul pandemiei de COVID-19, alte vaccinuri de acest tip se află în diferite stadii de dezvoltare. Compania biotehnologică germană BioNTech urmează să inițieze primele evaluări clinice ale unor vaccinuri cu ARNm împotriva tuberculozei, malariei și herpesului genital. De asemenea, BioNTech colaborează cu Pfizer la evaluarea unui vaccin cu ARNm împotriva zonei zoster.

Compania biotehnologică americană Moderna are, de asemenea, în lucru vaccinuri împotriva herpesului genital și zonei zoster.

În noiembrie, BioNTech și Pfizer au demarat faza I a evaluării clinice a unui vaccin cu ARN mesager proiectat să funcționeze împotriva COVID-19 și gripei. Acest vaccin conține catene de ARNm ce codifică proteinele de legare ale SARS-CoV-2, Omicron BA.4/BA.5 și de la patru variante de gripă.

Alte companii studiază posibilitatea administrării vaccinurilor COVID-19 prin intermediul unor spray-uri nazale cu acțiune rapidă. Aceste spray-uri au fost eficiente la animale, însă drumul până la autorizarea utilizării la oameni ar putea fi destul de lung.

Observarea stelelor

Primele imagini furnizate de Telescopul Spațial James Webb au lăsat lumea uimită. În 2022 au fost publicate primele descoperiri ale noului telescop privind începuturile universului, iar astronomii vor continua să dezvălui noi rezultate și descoperiri despre evoluția galaxiilor.

Telescopul Spațial Euclid al Agenției Spațiale Europene urmează să orbiteze Soarele timp de șase ani și să realizeze fotografii pentru crearea unei hărți tridimensionale a universului. Telescopul este programat pentru lansare în 2023.

Tot în 2023 este programată și Misiunea de Imagistică și Spectrometrie cu Raze X a Agenției Japoneze de Explorare Aerospațială – un satelit care va orbita Pământul și va detecta radiațiile din domeniul razelor X emise de stelele și galaxiile îndepărtate.

Observatorul Vera Rubin din Chile urmează să realizeze primele imagini în iulie 2023. Telescopul, care are în dotare trei oglinzi speciale și o cameră de trei miliarde de pixeli, va fi capabil să scaneze întregul cer din emisfera sudică în doar trei nopți.

În acest an va fi pornit și cel mai mare telescop orientabil din lume – Radiotelescopul Xinjiang Qitai (QTT) din China. Antena complet orientabilă a lui QTT, cu un diametru de 110 m, va putea observa 75% dintre stelele de pe cer în orice moment.

Urmărirea agenților patogeni

Organizația Mondială a Sănătății urmează să publice o listă revizuită a agenților patogeni prioritari. În jur de 300 de oameni de știință vor evalua dovezile a peste 25 de familii virale și bacteriene pentru a identifica agenții patogeni care ar putea declanșa epidemii în viitor. Vor fi stabilite priorități de cercetare pentru fiecare agent patogen în parte, precum și ghiduri pentru dezvoltarea vaccinurilor, tratamentelor și testelor de diagnosticare.

Misiunile pe Lună

Chiar după ce capsula Orion a amerizat pe 11 decembrie, trei alte misiuni au fost lansate spre Lună: roverul Rashir al Emiratelor Arabe Unite, sonda spațială Lunar Flashlight a NASA și Misiunea HAKUTO-R 1 a Japoniei, care va încerca aselenizarea în aprilie.

A treia misiune de explorare lunară a Indiei, Chandrayaan-3, va ateriza lângă polul sud al Lunii la mijlocul anului 2023.

Anul acesta va avea loc și prima călătorie civilă spre Lună, când 11 persoane se vor îmbarca pentru un zbor spațial de șase zile la bordul rachetei Starship a companiei SpaceX.

Terapia CRISPR

Anul 2023 ar putea aduce prima autorizare a terapiei de editare a genelor CRISPR, în urma rezultatelor promițătoare ale evaluărilor clinice ce au utilizat sistemul CRISPR-Cas9 pentru tratarea beta-talasemiei și a anemiei falciforme – două afecțiuni genetice ale sângelui.

Terapia exa-cel (exagamglogene autotemcel) este dezvoltată de companiile americane Vertex Pharmaceuticals și CRISPR Therapeutics. Ea funcționează prin colectarea propriilor celule stem ale unei persoane și utilizarea tehnologiei CRISPR-Cas9 pentru a modifica gena defectă, înainte de a reintroduce celulele înapoi în corp. Este de așteptat ca Vertex să depună cererea de autorizare la Administrația pentru Alimente și Medicamente din S.U.A.

Pierderi și daune

Acordul privind fondul de pierderi și daune încheiat la Conferința COP27 privind schimbările climatice marchează un pas înainte importante spre justiția climatică. Potrivit acestui acord, țările bogate responsabile pentru emisii ridicate vor compensa financiar țările sărace confruntate cu povara schimbărilor climatice.

Însă detaliile urmează să fie stabilite. Este așteptată întrunirea unui „comitet de tranziție”, înainte de sfârșitul lunii martie, care urmează să facă recomandări privind disponibilizarea acestor fonduri. Recomandările vor fi prezentat la următoarea conferință COP28, în noiembrie.

Dincolo de modelul standard

Fizicienii au dezvăluit primele rezultate ale experimentului Muon g-2 în aprilie anul trecut și urmează să publice date mai detaliate în 2023. Experimentul studiază modul în care particulele cu viață scurtă denumite muoni se comportă în câmpurile magnetice și creează un test sensibil pentru modelul standard al fizicii particulelor.

Jiangmen Undeground Neutrino Observatory din sudul Chinei va începe, de asemenea, căutarea unor particule fizice dincolo de modelul standard, folosind un detector ținut 700 de metri în subteran pentru a măsura oscilația neutrinilor – particule subatomice neutre.

Un alt eveniment așteptat din domeniul fizicii particulelor este deschiderea European Spallation Source (ESS), lângă Lund, Suedia. Proiectul paneuropean va genera raze de neutroni intense pentru studierea structurii materialelor, folosind cel mai puternic accelerator liniar de protoni construit vreodată.

Medicamente împotriva bolii Alzheimer

La începutul lui ianuarie, autoritățile din S.U.A. vor anunța dacă un medicament care a redus rata declinului cognitiv în cadrul unei evaluări clinice solide va deveni disponibil pentru persoane cu boala Alzheimer. Dezvoltat de companiile Eisai și Biogen, acest medicament, denumit lecanemab, este un anticorp monoclonal care înlătură proteinele beta-amiloid ce se acumulează la nivelul creierului.

Evaluarea clinică a inclus 1.795 de persoane aflate în primele stadii de Alzheimer și a arătat că lecanemab a redus declinul mental cu 27% comparativ cu placebo. Totuși, unii oameni de știință cred că este un beneficiu modest și că există ale îngrijorări privind siguranța medicamentului.

Un alt medicament pentru boala Alzheimer, denumit blarcamesine, dezvoltat de compania Anavex Life Science din New York, urmează să parcurgă toate etapele evaluării clinice. Acest medicament activează o proteină care îmbunătățește stabilitatea neuronilor și capacitatea lor de a se conecta.

Stocarea combustibilului nuclear uzat

Prima instalație de stocare a combustibilului nuclear uzat din lume urmează a intra în funcțiune pe insula Olkiluoto din sud-vestul coastelor Finlandei. Guvernul finlandez a aprobat construcția depozitului subteran în anul 2015, pentru a stoca în condiții sigure combustibilul nuclear epuizat. Aici vor putea fi stocate până la 6.500 de tone de uraniu radioactiv, împachetate în canistre din cupru, care vor fi acoperite cu argilă și îngropate în tuneluri de granit la 400 m adâncime. Materialul nuclear va rămâne sigilat pentru câteva sute de mii de ani – până când nivelurile de radiații vor deveni inofensive.

Sursa: Nature

Din aceeași categorie

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii

© 2022-2024  Florin Mitrea – Temă WordPress dezvoltată de PenciDesign