Majoritatea oamenilor care consumă alcool sunt familiari cu efectele pe termen scurt ale intoxicației cu alcool. Starea ușoară de euforie și senzația de relaxare se numără printre principalele motive pentru are omenirea produce și consumă alcoolul de mii de ani. De asemenea, mulți oameni sunt conștienți că un consum excesiv și cronic de alcool le poate afecta grav sănătatea fizică și mentală. Toate aceste efecte depind de cantitatea de alcool consumată și de frecvența consumului.
Efectele alcoolului pe termen scurt
Efectele pe termen scurt ale consumului de alcool includ senzația de euforie ușoară și de relaxare. Această stare se datorează modificărilor temporare de la nivelul semnalizării cerebrale. Alcoolul poate interfera cu neurotransmițătorii (substanțe chimice care ajută la transmiterea mesajelor între neuroni), ducând la modificări în dispoziție, comportament și gândire.
Consumul moderat de alcool mai poate avea ca efecte pe termen scurt înroșirea pielii și probleme de concentrare, dar și simptome mai grave, precum stări de vomă și leșin. Alte efecte pe termen scurt sunt pierderea coordonării, schimbări ale dispoziției, creșterea tensiunii arteriale, încețoșarea vederii și pierderea inhibițiilor.
La câteva ore după ultima băutură alcoolică se instalează mahmureala, ale cărei simptome tind să varieze de la o persoană la alta. Ele pot include dureri de cap, epuizare, stări de greață și deshidratare. Alcoolul inhibă producția de vasopresină, un hormon care spune organismului să rețină apa la nivelul rinichilor. În lipsa acestui hormon, apa ajunge direct în vezica urinară și lasă organismul deshidratat. Durerile de cap reprezintă reacția creierului la pierderea de fluide, iar stările de greață și de oboseală sunt răspunsul corpului la scăderea glucozei sanguine și la pierderea de minerale și electroliți.
Efectele alcoolului pe termen lung
Efectele pe termen lung ale consumului de alcool pot afecta numeroase aspecte ale sănătății fizice și mentale. Principalele organe și sisteme afectate sunt creierul, sistemul digestiv, sistemul cardiovascular și sistemul musculoscheletal.
Există numeroase dovezi științifice care arată că alcoolul împiedică funcționarea corespunzătoare a creierului, mai ales prin afectarea nivelurilor de neurotransmițători. Alcoolul interacționează cu GABA, un neurotransmițător care ajută la controlul dispoziției și anxietății.
Alcoolul acționează și ca un deprimant al sistemului nervos central, ceea ce înseamnă că încetinește comunicarea dintre creier și restul corpului. Aceasta poate duce la perturbarea coordonării, vorbire neclară, reflexe lente și tulburări de somn.
Consumul pe termen lung de alcool poate duce la modificarea structurii creierului, prin uciderea celulelor nervoase. Aceasta poate duce la probleme cu memoria, învățarea și coordonarea, precum și la creșterea nivelului de anxietate și depresie.
Consumul de alcool pe termen lung are impact și asupra sănătății cardiovasculare. Potrivit unui studiu din anul 2016, chiar și cantități modeste de alcool pot predispune pe cineva la fibrilație atrială – o afecțiune care cauzează bătăi neregulate ale inimii, amețeală și dificultăți în respirație.
Modul în care consumul de alcool afectează sănătatea inimii depinde de cantitatea ingerată, deși dovezile sunt puțin concludente. Unele studii arată că un consum redus și moderat de alcool ar putea reduce riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral. Totuși, acest aspect nu este bine înțeles. Un alt studiu din anul 2017 sugerează că un consum redus spre moderat de alcool poate reduce indirect riscul de ateroscleroză (acumularea de plăci pe pereții interiori ai arterelor) și inflamații.
Anumiți compuși întâlniți în băuturile alcoolice ar putea juca un rol. De exemplu, polifenolii din vinul roșu pot proteja împotriva aterosclerozei, hipertensiunii și insuficienței cardiace.
Consumul excesiv de alcool poate duce la afectarea ficatului și la boala ficatului alcoolic. Alcoolul afectează și alte părți ale sistemului digestiv, precum pancreasul, esofagul, stomacul și intestinul.
Consumul de alcool pe termen lung poate afecta șă sănătatea florei intestinale (microbiomul), prin reducerea diversității microbilor și stimularea bacteriilor care produc inflamații, cum este Proteobacteria. Aceste perturbări pot duce la inflamații intestinale și la boala intestinului permeabil – o afecțiune în care peretele intestinal devine poros și permite toxinelor sau agenților patogeni să treacă în fluxul sanguin.
Sistemul imunitar poate fi și el afectat de consumul de alcool pe termen lung. Potrivit unui studiu din anul 2015, consumul cronic de alcool poate duce la reducerea semnificativă a numărului de globule albe, responsabile pentru combaterea infecțiilor și prevenirea cancerului.
Sursa: Live Science