Ghețarii se topesc, nivelurile mării cresc, iar furtunile sunt din ce în ce mai puternice. Aceste sunt câteva dintre semnele vizibile ale încălzirii globale, cauzate de creșterea nivelurilor de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră din atmosferă.
Într-un raport din anul 2018, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) a declarat că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1 ºC față de perioada preindustrială. Dacă ritmul actual de încălzire continuă, este de așteptat ca temperatura să crească într-un timp relativ scurt, ajungând la 1,5 ºC până în anul 2052. Acest lucru ar avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor din întreaga lume, de la recifele de corali tropicale până la Oceanul Arctic.
Așadar, de ce o creștere atât de mică a temperaturilor globale provoacă atât de multe probleme la nivelul ecosistemelor de pe planeta noastră?
Oceanul resimte căldura
Peste 80% din încălzirea globală este absorbită de oceane, care are o capacitate uriașă de stocare și eliberare a căldurii. Temperaturile ridicate de la nivelul suprafeței oceanului afectează pe termen lung recifele de corali – coralii albesc și mor.
Raportul IPCC prevede că până la 90% din recifele de corali ar putea dispărea dacă încălzirea globală atinge 1,5 ºC. Un alt motiv pentru care coralii au probleme este acidificarea oceanelor. Nivelurile mai ridicate de dioxid de carbon au modificat chimia oceanului, făcându-l mai acid, iar coralii și viețuitoarele marine cu cochilie întâmpină probleme cu dezvoltarea în condiții acide.
Nivelurile mării sunt în creștere
Atunci când apa mării se încălzește, ea își mărește volumul. Aceasta este o cauză principală a creșterii nivelului mărilor, împreună cu apa care ajunge în oceane în urma topirii ghețarilor.
Nivelurile mării au crescut, în medie, cu 20 cm de la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar măsurătorile din ultimii 25 de ani arată că nivelurile cresc din ce în ce mai repede. Dacă va continua cu aceeași rată de accelerate, creșterea nivelurilor mării se va dubla până în anul 2100.
Creșterea nivelului mărilor duce la distrugerea zonelor umede de coastă, a mlaștinilor sărate și a pădurilor de mangrove, precum și la inundarea și afectarea ecosistemelor acvatice.
De la secetă până la inundații
Temperatura și precipitațiile sunt elemente-cheie ale climatului. Un climat mai cald duce la evaporarea unei cantități mai mari de apă de pe uscat și din oceane, iar o atmosferă mai caldă reține mai multă apă. Oamenii de știință au observat o intensificare a precipitațiilor. În plus, temperaturile ridicate ale râurilor și lacurilor duce le reducerea nivelurilor oxigenului dizolvat din apă, ceea ce aftectează populațiile de pești și alte organisme acvatice.
Cu adevărat îngrijorătoare sunt fenomenele meteorologice extreme care au loc tot mai des peste tot în lume. Uraganele cresc în intensitate, mai ales în Atlanticul de Nord. Un grup de oameni de știință, utilizând modelări computerizate de înaltă rezoluție, a stabilit că motivul intensificării uraganelor este încălzirea apelor de la suprafața oceanului. Intensitatea uraganelor din Atlantic depinde de cât de mult se încălzește regiunea tropicală a Atlanticului comparativ cu restul oceanului global.
Între timp, alte regiuni de pe glob, cum este statul California din vestul S.U.A., a cunoscut secete record, care au început din anul 2012. Perioadele cu secete prelungite duc la creșterea riscului apariției incendiilor de vegetație. În prezent, incendiile de vegetație mari sunt de cinci ori mai frecvente, iar sezonul lor este cu trei luni mai lung decât în urmă cu 40 de ani. În afară de evidenta pierdere a habitatelor viețuitoarelor sălbatice, ecosistemele arse de incendiile de vegetație nu se mai regenerează așa cum o făceau în trecut.
Ce se întâmplă cu gheața de pe glob?
Straturile de zăpadă, gheața marină și ghețarii se topesc peste tot în lume. Unul dintre cele mai vizibile efecte ale schimbărilor climatice este dispariția ghețarilor. Specialiștii de la Glacier National Park din Montana, S.U.A., au documentat prin fotografii declinul ghețarilor emblematici din cadrul parcului.
Ghețarii din lume se topesc mai repede decât zăpada și gheața îi pot reface. De fapt, Arctica se încălzește mai repede decât orice alt loc din lume, cu o rată de 2-3 ori mai mare decât media globală. Aceasta a dus la o reducere cu 40% a gheții marine din timpul verii, comparativ cu anul 1978. Atunci când apa se topește în ocean, apa dulce și mai puțin densă ajunge în Oceanul Atlantic, unde poate perturba tiparele circulației oceanice.
Ecosistemele arctice sunt în special vulnerabile la încălzirea globală. Urșii polari, narvalii și morsele sunt toate specii emblematice originare din Arctica, dar, pe măsură ce gheața se topește, ele ar putea fi nevoite să se adapteze la un nou mod de viață sau riscă să moară.