Dezvoltarea incipientă a intestinului, creierului și sistemului imunitar sunt strâns legate. Cercetătorii numesc aceasta axa intestin-sistem imunitar-creier. Bacteriile intestinale cooperează cu sistemul imunitar, care, la rândul său, monitorizează microorganismele din intestine și dezvoltă răspunsurile potrivite pentru acestea. În plus, intestinele sunt în contact cu creierului prin intermediul nervului vag și sistemului imunitar.
„Am studiat rolul pe care această axă îl joacă în dezvoltarea creierului la nou-născuții cu mult înaintea termenului”, spune autorul principal al studiului, David Seki. „Microorganismele din cadrul microbiomului intestinal – care este colecție vitală de sute de specii de bacterii, fungi, virusuri și alți microbi – se află într-un echilibru la oamenii sănătoși. Totuși, mai ales la copiii născuți prematur, al căror sistemul imunitar și microbiom nu au avut timp să se dezvolte complet, este foarte probabil să apară modificări. Acestea pot duce la efecte negative asupra creierului.”
De fapt, cercetătorii au putut identifica anumite tipare în răspunsurile imunitare și ale microbiomului care sunt clar legate de stadiul și severitatea vătămării creierului, spune David Berry, microbiolog și conducătorul grupului de cercetare al Centrului pentru Microbiologie și Științe de Mediu (CMESS) de la Universitatea din Viena. „În mod crucial, astfel de tipare apar, deseori, înainte de instalarea modificărilor în creier. Aceasta sugerează o fereastră de timp critică în care afectarea creierului copiilor născuți prematur poate fi împiedicată să se înrăutățească sau chiar prevenită”, spune Berry.
Punctele de pornire pentru dezvoltarea terapiilor potrivite sunt furnizate de biomarkerii pe care echipa interdisciplinară a reușit să-i identifice. „Datele noastre arată că o dezvoltare excesivă a bacteriei Klebsiella și nivelurile ridicate de celule T asociate pot accentua vătămările creierului”, explică Likas Wisgrill, neonatolog la Divizia de Neonatologie, Medicină de Urgență Pediatrică și Neuropedriatie de la Departamentul de Medicină Pediatrică și pentru Adolescenți a Universității de Medicină din Viena. „Am putut depista aceste tipare deoarece, pentru un grup foarte specific de nou-născuți, am explorat pentru prima dată în detaliu dezvoltarea intestinelor, sistemului imunitar și creierului și modul de interacțiune al acestora în timpul dezvoltării”, adaugă cercetătorul. Studiul a monitorizat un total de 60 de copii prematuri, născuți înainte de 28 de săptămâni de sarcină și cântărind mai puțin de un kilogram, timp de mai multe săptămâni sau chiar luni. Utilizând metode de ultimă generație – echipa a examinat microbiomul folosind secvențierea genetică 16S ARNr, printre alte metode – cercetătorii au analizat probele de sânge și fecale, înregistrările undelor cerebrale și imaginile MRI al creierelor copiilor.
Studiul, care este un proiect inter-universitar condus de Angelika Berger (Universitatea de Medicină din Viena) și David Berry (Universitatea din Viena), este punctul de pornire pentru un proiect de cercetare care va investiga și mai în detaliu microbiomul și semnificația sa pentru dezvoltarea neurologică a copiilor născuți prematur. În plus, cercetătorii vor continua să supravegheze copiii din primul studiu. „Dezvoltarea capacităților motorii și cognitive devine aparentă în decursul câtorva ani”, explică Angelika Berger. „Dorim să înțelegem efectele pe termen lung ale acestei dezvoltări foarte incipiente a axei intestin-sistem imunitar-creier.”
Sursa: Science Daily