ADN-ul antic indică originile Morții Negre

publicat de Florin Mitrea
8 vizualizări
Hugo Simberg - Moartea Neagră

Oamenii care au murit într-o epidemie de ciumă din secolul al XIV-lea în ceea ce este Kârgâzstanul de astăzi au fost uciși de tulpini ale bacteriei Yersinia pestis care au dat naștere agenților patogeni responsabili câțiva ani mai târziu de Moartea Neagră, arată un studiu al genomului antic.

Între anii 1346 și 1353, Moartea Neagră a devastat vestul Eurasiei, omorând până la 60% din populație în unele regiuni. Înregistrările istorice sugerează că ciuma bubonică și-a avut originile undeva în est: Caffa, un oraș din Crimeea, a înregistrat una dintre primele epidemii de ciumă în timpul asediului din anul 1346 al armatei Imperiului Mongol. Caucazul și alte zone din Asia Centrală au fost și ele considerate drept epicentre potențiale.

China găzduiește una dintre cele mai mari diversități genetice a bacteriei Yersinia pestis de astăzi, ceea ce sugerează că Asia de Est ar fi putut fi punctul de origine al Morții Negre.

Indicii ale ciumei

Cu câțiva ani în urmă, cercetătorii au descoperit potențiale dovezi ale originii Morții Negre în două cimitire din Kârgâzstan din secolul al XIV-lea. Cimitirele, denumite Kara-Djigach și Burana, dețineau un număr neobișnuit de mare de pietre funerare datate din anii 1338 și 1339, dintre care zece făceau referire explicită la o molimă.

Pentru a stabili dacă aceste morminte aveau vreo relevanță în privința Morții Negre de mai târziu, cercetătorii au urmărit rămășițele din cimitirul kârgâz – care fuseseră exhumate în anii 1880 și 1890 și mutate în St. Petersburg, Rusia. Echipa a secvențiat ADN-ul antic de la șapte persoane ale căror rămășițe au fost recuperate, descoperind ADN de Y. pestis în trei morminte din Kara-Djigach.

O pereche de genomuri complete ale Y. pestis au arătat că bacteriile erau strămoși direcți ai tulpinilor care au cauzat Moartea Neagră, inclusiv un eșantion de Y. pestis de la o persoană care a murit la Londra și pe care oamenii de știință îl secvențiaseră în anul 2011. Tulpina din Kara-Djigach a fost, de asemenea, strămoșul marii majorități a descendențelor de Y. pestis de astăzi – un indiciu al exploziei diversității bacteriei cu puțin timp înainte de Moartea Neagră.

Alte dovezi indică originile Morții Negre în această parte a Asiei Centrale. Dintre tulpinile de astăzi ale bacteriei Y. pestis, cele prelevate de la marmotele și alte rozătoare din Kârgâzstan, Kazahstan și nord-vestul Chinei (în jurul lanțului muntos Tian Shan) au fost cele mai legate de tulpina din Kara-Djigach.

Rozătoarele reprezintă rezervorul natural pentru Y. pestis, iar ciuma bubonică apare la oameni doar atunci când un vector, așa cum sunt puricii, transmite infecția. Cercetătorii bănuiesc că apropierea directă dintre oameni și marmotele infectate a declanșat epidemia din Kârgâzstan, în timp ce populațiile de șobolani din Europa au alimentat Moartea Neagră.

Regiunea Tian Shan se află pe ruta antică a Drumului Mătăsii, iar în mormintele din Kârgâzstan au fost descoperite perle din Oceanul Indian, corali din Marea Mediterană și monede străine, ceea ce sugerează că prin zonă au trecut mărfuri din regiuni îndepărtate.

”Certificate de deces” medievale

Obținerea genomurilor bacteriilor ciumei ancestrale de dinaintea Morții Negre constituie o ”descoperire extraordinară”, spune Monica Green, istoric al perioadei medievale și cercetător independent din Phoenix, Arizona, S.U.A. Pietrele funerare sunt adevărate ”certificate de deces” și arată că descendența de Y. pestis exista la acea vreme, spune cercetătoarea. Green emite ipoteză că, pe baza dovezilor genetice, expansiunea din secolul al XIII-lea a Imperiului Mongol a catalizat răspândirea și diversificarea tulpinilor de Y. pestis responsabile de apariția Morții Negre de mai târziu.

Sharon Dewitte, bioarheolog la Universitatea din Columbia, Carolina de Sud, S.U.A., spune că noile descoperiri deschid poarta studierii Morții Negre dincolo de Europa. Cercetătoarea dorește să compare tiparele demografice și de mortalitate ale persoanelor care au murit de ciumă în Kara-Djigach cu cele din cimitirele europene din perioada Morții Negre.

Sursa: Nature

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii