Sângele este format din aproximativ 78% parte fluidă și 22% parte solidă. Principalele sale componente sunt plasma (partea lichidă), globulele roșii (eritrocitele), globulele albe (leucocitele) și plachetele sanguine (trombocitele). Toate celulele noastre sanguine se formează în măduva osoasă, în principal cea din oasele lungi ale brațelor și picioarelor, coloana vertebrală și stern. Măduva osoasă poate fi măduvă galbenă, care conține grăsimi, și măduvă roșie, care conține celule hematopoietice (din care se formează celulele sanguine).
Plasma sanguină
Plasma transportă în organism celulele sanguine, dar și anticorpii, vitaminele, mineralele, electroliții (sodiu, calciu, potasiu etc.), proteinele și factorii de coagulare (care ajută la coagularea sângelui).
Atunci când ne hrănim, nutrimentele și fluidele sunt absorbite în sânge din intestine, reaprovizionând plasma sanguină pentru a hrăni țesuturile corpului.
Plasmă sanguină colectată de la pacienți care s-au recuperat după COVID-19. | Foto: NAVY MEDICINE/FLICKR (PUBLIC DOMAIN)
Globulele roșii
Globulele roșii, denumite și eritrocite, hematii sau celule sanguine roșii, reprezintă aproximativ 40% din volumul sângelui. Ele produc hemoglobina, care transportă oxigenul de la plămâni la țesuturi și dioxidul de carbon de la țesuturi înapoi la plămâni.
Celulele roșii se formează în măduva roșie și capătă o formă discoidală pe măsură ce se maturizează, ceea ce le permite să se deplaseze prin vasele de sânge înguste. Durata lor de viață este circa 120 de zile.
Atunci când nivelurile de oxigen din sânge încep să scadă, rinichii secretă eritropoietină pentru a semnaliza măduvii osoase să crească producția de globule roșii. Uneori, dacă organismul este anemic, măduva osoasă încearcă să producă mai multe globule roșii pentru a compensa, ducând la eliberarea de reticulocite (eritrocite imature).
Globule roșii umane mărite de 1.000 de ori. | Foto: JOHN ALAN ELSON/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY-SA 3.0)
Globulele albe
Globulele albe (leucocitele) sunt produse tot de măduva osoasă și reprezintă doar aproximativ 1% din volumul sanguin; totuși, numărul lor crește ca răspuns la necesitățile organismului, cum este cazul infecțiilor, rănirilor și alergiilor.
Diferitele tipuri de globule albe se specializează pentru diferite mecanisme de apărare a organismului. Cea mai mare parte a globulelor albe se maturizează în afara măduvii osoase, în țesuturile limfatice, cum ar fi amigdalele, splina și timusul. Multe dintre ele nu circulă tot timpul, ci numai atunci când sunt activate.
Globulele albe pot fi împărțite în cinci mari categorii: neutrofile, bazofile, eozinofile, limfocite și monocite.
Tipuri de globule albe. | Foto: BRUCE BLAUS/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY 3.0)
Plachetele sanguine
Plachetele sanguine (trombocitele) sunt fragmente care se desprind din celule mai mari numite megacariocite. Megacariocitele se maturizează și rămân în măduva osoasă, dar pe măsură ce plachetele se desprind, ele pătrund în fluxul sanguin sub forma unor fragmente discoidale. Când apare o leziune sau o hemoragie, trombocitele își schimbă forma, dezvoltându-și pseudopode (picioare false), ceea ce le permite să se lipească una de alta pentru a forma un cheag sanguin.
Plachete sanguine (trombocite). | Foto: BRUCE BLAUS/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY 3.0)
Sursa: Sciencing.com